La aproximativ o ora distanta de Tokyo,intr-un golf linistit,este oraselul Zushi.Am facut baie si plaja pana spre seara.
Din pacate nu am avut nici un aparat foto,am facut cateva poze cu telefonul.
Pentru ca am gresit drumul catre gara,am avut timp sa observ ce case frumoase sunt acolo.Este un orasel de vacanta,cosmopolit,cu atmosfera exotica.
Casele sunt niste bijuterii.Nu stiu mai nimic despre arhitectura japoneza,stiu doar ca se foloseste foarte mult lemn pentru casele traditionale,asta probabil si datorita numeroaselor cutremure.
Astea pe care le-am vazut si la care m-am uitat indeaproape,erau perfecte si ele si gradinile lor minuscule,incat nu pareau propriu zis niste case,pareau niste machete.
Atat de simple si totusi atat de elegante si rafinate,cum nu am vazut nicaieri.
Am profitat de lasarea intunericului si mi-am lasat privirea sa mearga si inauntrul ferestrelor luminate si am vazut niste interioare aerisite,cu pereti despartitori din rame usoare de lemn,fara mese si scaune,cu ceva aranjamente florale si cateva suluri de hartie cu nu stiu ce scrieri pe pereti.
Imi pare rau ca nu am avut cum sa surprind frumusetea acestor case,dar mai ales a gradinilor miniaturale.Cred ca nu aveau mai mult de jumatate de metru intre peretele casei si gard-ca latime-dar era plin de verdeata si flori.Garajul fiecarei case era atat de ingust ,incat masinile pareau lipite de perete.
Am plecat incantata de acolo.
Fetele s-au batut non stop pe plaja,dar eu am atipit la un moment dat si nu mi-a mai pasat de nimic.
Au fost extrem de dezamagite de desertul de la restaurant-care era mizerabil intr-adevar-si ma bateau la cap ca vor ceva dulce.Cred ca ar trebui sa le dezvat de dulcele asta pe post de desert si sa le dau doar fructe.
Din pacate nu am avut nici un aparat foto,am facut cateva poze cu telefonul.
Pentru ca am gresit drumul catre gara,am avut timp sa observ ce case frumoase sunt acolo.Este un orasel de vacanta,cosmopolit,cu atmosfera exotica.
Casele sunt niste bijuterii.Nu stiu mai nimic despre arhitectura japoneza,stiu doar ca se foloseste foarte mult lemn pentru casele traditionale,asta probabil si datorita numeroaselor cutremure.
Astea pe care le-am vazut si la care m-am uitat indeaproape,erau perfecte si ele si gradinile lor minuscule,incat nu pareau propriu zis niste case,pareau niste machete.
Atat de simple si totusi atat de elegante si rafinate,cum nu am vazut nicaieri.
Am profitat de lasarea intunericului si mi-am lasat privirea sa mearga si inauntrul ferestrelor luminate si am vazut niste interioare aerisite,cu pereti despartitori din rame usoare de lemn,fara mese si scaune,cu ceva aranjamente florale si cateva suluri de hartie cu nu stiu ce scrieri pe pereti.
Imi pare rau ca nu am avut cum sa surprind frumusetea acestor case,dar mai ales a gradinilor miniaturale.Cred ca nu aveau mai mult de jumatate de metru intre peretele casei si gard-ca latime-dar era plin de verdeata si flori.Garajul fiecarei case era atat de ingust ,incat masinile pareau lipite de perete.
Am plecat incantata de acolo.
Fetele s-au batut non stop pe plaja,dar eu am atipit la un moment dat si nu mi-a mai pasat de nimic.
Au fost extrem de dezamagite de desertul de la restaurant-care era mizerabil intr-adevar-si ma bateau la cap ca vor ceva dulce.Cred ca ar trebui sa le dezvat de dulcele asta pe post de desert si sa le dau doar fructe.
Comentarii
Trimiteți un comentariu