cuca-jurnal de zile bune

Dupa o calatorie acceptabila cu avionul,suportata mai mult decat bine de fete,am ajuns la aeroportul din Narita.De aici ,am luat un tren catre Tokyo-care este la mai mult de o ora departare.Civilizat,curat si rapid,dar in afara de confortul oferit,nimic care sa ma surprinda in mod deosebit. Insa,cand am intrat in metrou,UAU...Linii suprapuse pe 4 nivele,mii de indicatoare si un puhoi de lume.Cand au navalit micutii peste mine,m-a cam apucat frica....Stiti cum e cand pleci de la un concert?E,exact asa e la metrou...Le-am tinut pe fete atat de strins de mana,de frica sa nu mi le ia puhoiul de lume,incat au inceput sa tipe... Dupa ce ne-am cazat,desi aveam mai mult de 16 ore de cand eram in picioare,ne-am dus prin imprejurimi. n-am mers mult,pentru ca evident,ni s-a facut foame.Asa ca am intrat intr-un loc de langa hotel-nu stiu cum sa-l numesc-pentru ca nu e nici retsurant si nici impinge tava si nici fast food.E un loc micut cu doua mese si cateva scaune in fata unei tejghele,unde un...

Ador ploaia.M-as plimba prin ploaie ore intregi.Totul are alt contur si arata diferit.Si oamenii sint mai ciudati,poate mai tacuti si mai intorsi catre ei.Catre ceva ce nu vad in zilele insorite,cand sint cuprinsi de lumina si soare. Cel mai mult insa imi place sa aud cum cad picaturile de ploaie pe pervazul ferestrei,in timp ce eu stau sub patura si ma prefac ca dorm.Spun ma prefac, pentru ca daca as indrazni sa am o zbatere a pleoapei mai puternica,fetele s-ar prinde imediat si ar incepe sa-mi povesteasca ce au visat sau sa se parasca una pe cealalta si e totusi mult prea devreme....Si n-as mai auzi nici ploaia.... De cand stau acasa,trezitul de dimineata nu mai e o corvoada pentru mine.In mod evident.Nu am fost niciodata o persoana matinala,am intarziat sistematic in toate formele de invatamint si la ambele job-uri pe care le-am avut (exceptand ultimele luni,cand am vrut sa vad daca sint in stare sa fac asta, fara sa-mi plezneasca ceva in cap). Nu am inteles niciodata persoa...

Sint agitata.Azi nu a mers nimic cum trebuie.Locuri de parcare nu sint,I-phone-ul e stricat,fetele sint agitate,berea s-a terminat. Peste toate astea,mi-am facut blog. Imi urez singura toate cele bune. Nici macar nu stiu daca apare postarea asta,sau daca blogul chiar e pe bune.Eu sint un anti-talent la tot ce inseamna tehnica,asa ca e posibil sa scriu in van. Claudia m-a emotionat in seara asta,mi-a facut un cadou neasteptat si ii multumesc din suflet. Fetele nu mai au rabdare,asa ca plec in dormitosfera sa le citesc ceva.