marți, 31 mai 2011

Ce am ales acum un an

Acum un an imi scriam demisia.Am facut-o de ziua mea.Ca un cadou.Am facut-o dupa doi ani lungi si grei,in care imi propuneam in fiecare saptamana sa ma rup de viata pe care o duceam si care ma facea nefericita.Mi-a fost atat de frica,incat nu ma puteam gandi decat la lucruri care acum imi par atat de stupide,ce o sa zica lumea,daca ma voi plictisi,cum ma vor privi prietenii,cum o sa ma descurc cu banii,ce o sa fac la pensie...
In anii astia in care m-am tot gandit si razgandit,am devenit insomniaca,nervoasa,cu schimbari bruste de comportament,atent mascate de ochii lumii.Am devenit o persoana necunoscuta mie.O persoana pentru care nu simteam altceva decat mila.O persoana care se bucura din ce in ce mai rar.As putea sa scriu pana dimineata despre ce tot simteam sau mai ales despre cum NU mai simteam nimic.
Asa ca am facut-o.Si a trecut un an si nu am regretat nici o secunda.
Intotdeauna am fost o persoana independenta.Apreciez asta la o femeie si cred ca e un statut la care trebuie sa aspire fiecare.Banii sunt buni in masura in care iti aduc multumire si nu cand ii folosesti sa-ti astupe niste nefericiri.Dar cand independenta exterioara ti-o astupa pe cea interioara,exista o problema.Ajunsesem intr-un punct in care simteam ca ma pravalesc pe dinauntru.Nu mai eram libera.
Asist din ce in ce mai des la tot felul de dezbateri privind tot felul de subiecte,familie vs job,oameni care au copii vs oameni care nu au copii si cuvantul care iese la suprafata ca uleiul si care pe mine ma oboseste ingrozitor este echilibru.Adica daca tu ca mama nu gasesti formula magica, care sa te ajute sa te imparti intre un job si casa,se cheama ca esti neputincioasa si nu stii sa-ti manageriezi timpul si nu esti competenta nici intr-o parte si nici in alta.Si trebuie sa fii judecata.
M-am spalat de toate prejudecatile astea.Pentru mine a contat cel mai mult timpul.Timpul meu,al copiilor mei,al barbatului meu,al mamei mele.Felul in care eu ma daruiesc lor.Timpul meu.Moneda cea mai de pret.
Nu am putut sa obtin echilibrul de la 7 seara in sus.Nu am vrut sa populez existenta copiilor cu oameni straini in casa,deghizati in bone,menajere sau mai stiu eu ce.Iar banii,banii mi-au aratat respectul lor in toata perioada asta.Pentru ca nu i-am mai irosit si pentru ca i-am inteles.
Acum dorm uneori la pranz.Citesc o carte in parc.Vad un film bun.Ma joc cu copiii.Fac mancare.Nu mai mancam pe fuga,de la Burebista sau ceva luat pe repede inainte de la Mega.Nu mi-am mai cumparat haine si nici nu am bagat de seama.Am facut downshifting.M-am "retrogradat" la o viata mult mai simpla si mai buna.Ii cunosc pe toti prietenii copiilor mei.Uneori le fac briose sau biscuiti.Am vorbit cu mama anul asta cat n-am vorbit in ultimii 5 ani.
Pot sa fac asta cu ajutorul sotului meu.Pentru ca a inteles ce ne trebuie si pentru ca nu-si doreste sa-si schimbe masina din 3 in 3 ani si nici sa stam intr-o super vila pentru care sa fim datori la banca 30 de ani.Pot sa fac asta pentru ca am o rezerva care-mi permite sa functionez autonom o perioada buna in cazul in care se intampla ceva.Pot sa fac asta pentru ca nu ma sperie cuvantul "casnica".Pot sa fac asta pentru ca eu cu mine nu ma plictisesc.

Si vorba lui chirila

În fiecare zi îmi spune cineva cât sunt de fericit
Că viaţa o trăiesc din plin pentru că am mobil şi-s conectat

Maşină de spălat şi expresor, televizor cu ecran plat, calculator
Şi-s special că am un  card  cu numele pe el
Cu care în curând o sa-mi cumpăr casa  pe pământ
Şi cu garaj, 2 maşini si-un rottwailer în curte
Şi voi primi nevastă urâtă şi cam proastă
Şi doi copii la şcoală americană
O bonă care mi-e amantă şi mă înşeală şi care vrea la sală
Suntem cu toţii o comunitate de vise sfărâmate în mii de rate
De vise sfărâmate în mii de rate











luni, 30 mai 2011

Prescurtari de weekend



Dupa o tura de parc,Maria a invatat sa mearga pe bicicleta.


S-au dat pe cel mai inalt tobogan din parc.




Bujorii,florile nelipsite de ziua mea.


Am facut un quiche lorraine extraordinar:)


  

 Si multe briose ciocolatoase


 Cartea de weekend


Bratari pentru fete



Pentru ca sunt fan cola,m-am simtit obligata sa iau sticlele astea de colectie


O idee excelenta a celor de la KFC.Un mojito rece si bine facut,la un pret rezonabil.Da dependenta.Este delicios.



Si un pic de George,care a stat cu noi tot weekend-ul:












sâmbătă, 28 mai 2011

Forever young

Am 16 ani si am toata viata inainte.
Imi plac capsunile si painea cu unt.
Imi place marea.
Ador sa dansez.
Am planuri de viitor.
Astept vacanta.
Culoarea mea preferata este albastru.
Am toata viata inainte.

vineri, 27 mai 2011

Let me take you far away, for a nice holiday

Chiar daca sunt insuportabila cand vine vorba de bagaje,daca ar fi sa fac cum vreau eu,am fi plecati non stop.Oriunde.Nu-mi doresc neaparat sa vad un oras anume,nu am curiozitati legate de nici o natie,oras,strada,local,plaja,hotel.Pur si simplu am un dor de duca permanent.Si acum mi se plimba pe sub pleoape imaginea copacilor vazuti de pe bancheta din spate,pe repede inainte,din masina parintilor mei,care si ei erau destul de calatori.Nu mi-am propus niciodata sa vad nici Parisul,nici Londra.Nici nu le-am vazut,nici nu sunt suparata ca nu le-am vazut.Nu mi-am propus sa ajung nici in Sydney,nici la Tokyo sau altundeva.Dar am ajuns.Si m-am bucurat.E dupa cum se aseaza stelele.Am fost bucuroasa de fiecare data ca s-a intamplat.Cea mai lunga vacanta a mea a fost una de o luna jumate in Munchen.S-a intamplat prin 91 si nu mai voiam sa plec acasa.Noroc ca seful meu de atunci a fost ingaduitor cu tineretea mea si nu m-a dat afara.In rest,am tras cat am putut de concedii,care daca nu sunt de minim 2 saptamani,nu-si au rostul -in opinia mea.Inainte de revolutie era simplu.Ma duceam cu mama si tata si la munte si la mare cate doua saptamani fiecare bucata.Fara cautari,fara fite,fara sa ai de unde alege.Mamaia sau Navodari si Sinaia sau Paltinis.Ce-mi trebuia mai mult?Dupa revolutie,lucrurile s-au complicat.Nu mai stiu care a fost momentul exact cand am inceput sa urasc agentiile de turism si sa incep sa inteleg ce se intampla de fapt in materie de turism.Nu sunt nici pe departe o experta,dar sunt un client dificil si multe agentii au fost reclamate de mine la OPC.De la majoritatea mi-am luat banii inapoi.Apoi am renuntat la agentii si am descoperit internetul.Din punctul meu de vedere nu cred ca exista o agentie de turism care sa stie sa iti dea ceea ce-i ceri.Majoritatea le primesc servite de la clienti.Adica tu te apuci sa cauti hotelul,te holbezi nitel pe site-urile de specialitate,citesti niste review-uri si suni si zici: vreau un sejur de 7 zile,all inclusive,pentru 3 persoane.Ala iti taie factura,tu dai banii si asta e tot.Faza e ca daca ii suni si ii intrebi,uite, eu as vrea ca vacanta mea sa arate asa,si ii povestesti in linii mari ce vrei si intrebi ce puteti sa-mi oferiti?I-ai terminat...Ca sa nu mai zic ca habar nu au de locatii,cum arata pe afara sau pe dinauntru,nu se duc sa vada hotelurile,nu te cauta dupa ce tu le trimiti un mail si le ceri o oferta...Nu ai luat-o,asta e.Nu te vad ca pe un potential client,nu te suna si nici nu te mai baga in seama.Ca sa nu mai spun de vocea care te impina la telefon...plictisiti,rutinati,cu injuratura in cerul gurii ca-l freci prea mult cu intrebarile...
Legat de vacantele din familia mea,vorbim in principal de vacanta mare,care se transforma automat in vacanta de mare.Cand si cand mai plecam noi doi intr-un oras mare .Si plecam fara copii-cel putin inca o perioada-pentru ca sunt inca destul de mici si e complicat si pentru noi si pentru ei.Ba le e sete,ba le e foame,ba fac pipi,ba vor sa doarma in cele mai neasteptate locuri.Nu e bine.Ne enervam si suntem nefericiti.Asa ca ne concentram atentia pe vacanta la mare.
Mare,mare dar unde?La marea nostra eu nu merg.Nu ca n-as iubi-o,dar sunt atat de scarbita de tot ce se intampla acolo,de preturile atat de aberante din fiecare an,de lipsa apartamentelor pentru familii formate din doi adulti si doi copii,de aglomeratia de pe plaja,de serviciile atat de proaste.Si mai e ceva.Nu pot sa scot bani din buzunar cat madame udrea e ministreasa la turism.Nu pot.E jignitor pentru mine si pentru banii mei.
Asa ca ne orientam catre alte zari.Prima optiune pentru noi este Grecia.A doua este Bulgaria.Turcia iese din discutie,pentru ca eu urasc din rarunchi all inclusive-ul cu tot ce inseamna el.Bratari la mana,linie la mancare,opulenta hotelurilor si pretul exagerat platit pentru toate astea.In Bulgaria sunt locuri frumoase ,este foarte aproape de casa si mai mult decat rezonabil la pret.Anul trecut de exemplu am fost la Kaliakria,langa Balcic si a fost foarte bine.Dar,la fel ca si intr-o dragoste,daca nu simt fluturi in stomac in vacanta,degeaba merg.Trebuie sa am starea aia de gratie,de decontectare totala,de uitare.Asta gasesc in Grecia.In apa aia verde,in casele alea albe cu flori la geam,in mancarea aia dumnezeiasca,in cantecele lor,in limba lor,in pofta lor de viata,in dansurile lor.Acum doi ani ,pe drumul de la Vourvourou catre Sarti am simtit o emotie atat de mare doar uitandu-ma la peisaj.Pana la urma asta iti ramane in suflet.Masina care urca lin pe sosea si marea asternuta la picioarele tale.Emotie.Fericire.Nu asta cautam toti?
Asa ca anul asta am inceput iar sa-i terorizez pe greci cu mailurile mele-da,sunt insistenta si nehotarata si enervez pe toata lumea.Cred ca sunt in agenda tuturor pensiunilor din Sithonia,multi ma stiu deja si discutam si altceva in afara de oferta in sine.Nu stiu ce ma determina sa aleg ceva anume.In poze,majoritatea arata foarte bine,dar am invatat sa ma uit la detalii si observ foarte multe lucruri.Apoi mai exista si intuitia care la mine functioneaza bine.Si mai exista si coup de foudre.Ma uit la o imagine si zic,da, vreau sa fiu acolo.Asa ca ,pe 22 iunie pentru mai bine de doua saptamani,voi fi in Thassos,aici.

Si pentru cunoscatori,un pic de Dalaras:





joi, 26 mai 2011

Preludiu

Azi mi-a mirosit a mare pentru prima data anul asta...Habar nu am de ce.Eram in mijlocul intersectiei de la Romana,unde un cap de creta facuse vraiste toata circulatia,ploua cu spume,iar Maria fonfaia pe bancheta din spate,cu noul ei aparat dentar,care o face sa vorbeasca ca un adolescent la prima betie...
si dintr-o data mi-a venit un miros de briza,de soare,de apa sarata,de cer albastru si mare verde,de nebunie...si versurile lui chirila:

M-am saturat de patul meu de-acasa
Cearceafurile nu mai imi zambesc
Aceleasi haine zac tacut pe masa
Si parca-mi spun ca nici nu mai traiesc
Si-atunci ies afara
E vant si este vara
Si ceru-mi spune: " Fugi, ca eu platesc!"
Ma intorc la tine, iau doi blugi cu mine
Si-ti zambesc:


Am de gand sa savurez saptamanile care urmeaza,sa ma bucur ca ma asteapta vacanta,sa dezmierd fiecare zi de la inceput pana la sfarsit...sa-mi fac liste peste liste cu ce trebuie sa fac si sa cumpar,sa imi scot hainele de vara din dulap,sa-mi iau un spray autobrozant,sa ascult muzica,sa dansez...

miercuri, 25 mai 2011

Printii

O poza misto,nu-i asa?

Daca...

...cretinul care a trecut pe rosu ieri in intersectia viitorului cu eminescu ar fi avut viteza si daca dan nu tragea volan dreapta in ultima secunda,probabil ca nu mai ascultam linistita cafe del mar si nu ma gandeam cu ce ma imbrac maine.De fapt,ce ma tulbura cel mai tare din povestea asta minora-este faptul ca in clipa in care am trecut prin intersectie m-a strafulgerat intr-o secunda ideea:ce s-ar intampla daca....daca orice.
Dupa ce l-am injurat de morti pe cocalar si mi-a trecut tremuratul mainilor,m-am gandit ce s-ar intampla cu copiii daca eu as mierli-o subit.Serios.Adica subit si serios.Pentru ca nu am timp de notar si de testament,zic clar ca nu vreau sa ii creasca soacra-mea.Mama,Puiu,prietenii,dar nu soacra-mea.
Stiu ca e tarziu si ca ar trebui sa ma ingrijoreze mai curand faptul ca o sa intarzie copilul la scoala maine dimineata,decat subita mea moarte,dar sa fie zis.
Asa ca am zis.

luni, 23 mai 2011

Mama,eu si fetele mele

E trecut de miezul noptii.Ascult tracy chapman si ma intreb cum as putea sa evit toate certurile dintre mine si fetele mele si mai ales dintre mine si mama mea.Suntem patru personaje feminine,legate atat de strans una de cealalta.Relatia mea cu mama a fost intotdeauna extrem de tumultoasa.Suntem certarete,vorbim prea tare pentru ceilalti,ne impunem punctele de vedere cu forta,plecam trantind usa,revenim,plangem,ne cerem iertare si o luam intotdeauna de la inceput.Foarte obositor pentru cei apropiati noua.Ai zice ca varsta ne-ar obliga la o oarecare intelepciune,la a sti ce sa zici si cand,la a menaja orgoliul si a evita nervii.Noi doua vorbim de cel putin zece ori pe zi si ne spunem tot.Poate de asta ne si certam,habar nu am.Ma intreb daca eu tip la fetele mele pentru ca mama mea a tipat si tipa la mine...Daca eu imi pierd controlul in relatia asta,pentru ca ea asa a comunicat cu mine.Relatia functioneaza,nu s-a pierdut nimic pe drum,dar in ultima vreme ma gandesc ca si eu fac acelasi lucru.Degeaba am citit si citesc o gramada de carti motivationale si legate de psihologia copilului,sfarsesc prin a face aceleasi greseli.Niciodata nu m-am ingrijorat pentru ca am stiut ca la mijloc este o dragoste atat de mare,incat nu putem gresi.Adica noi doua.Dar daca fetele mele nu vor simti acelasi lucru?Daca ele vor o mama calma si lucida,care sa aibe rezolvare la orice si sa nu se infurie niciodata?Eu sunt haotica si nestatornica in orice...Acum te iubesc,acum ma enervezi.Personalitate depresiva si colerica.Dimineata Maria a facut lectiile cu lacrimi,seara am invatat-o sa danseze emeniaito si i-am facut parul...Observ si le observ in fiecare zi.Vreau sa stiu cum "functioneaza" si uneori mi-e teama ca nu sunt destul de atenta sau de inteligenta ca sa observ tot ce e de observat si sa le indrept in directia buna...Si atunci imi intorc gandurile spre mama de o mie de ori pe zi si ma gandesc cum facea ea?Si ce relatie aveam noi doua...Am tot intrebat-o cum eram cand eram mica si cand a fost perioada cea mai grea...Mi-a raspuns fara sa ezite ca dupa ce am implinit 19 ani...Si mi-a mai zis ca si acum e complicat...Stiu doar ca vreau un singur lucru vis-a-vis de copiii mei,ceea ce mama mea a reusit cu mine:sa nu le fie frica sa-mi puna orice intrebare.
Azi m-am certat cu mama.Am plans toata dupa amiaza,prefacandu-ma ca dorm,ca sa fiu lasata in pace.
Spre seara am vrut sa-i cer iertare,dar si-a inchis telefonul.Pentru ca e leoaica si e incapatinata.Dar nu o sa o tina mai mult de o zi.Pentru ca e mama mea.
Maria m-a iertat ca am ciufulit-o de dimineata si ca i-am rupt foile din caiet.Mi-a zis ca ma iubeste .
Pentru ca sunt mama ei.

marți, 17 mai 2011

astept...


www.deviantart.com
...sa se termine saptamana asta urata si nesuferita,sora cu saptamana trecuta
...sa vina vacanta mare si sa nu mai plece
...sa ajung pe lipscani la magazinele mele preferate
...sa stau cat e ziua de lunga si sa dorm
...si apoi sa fac maraton de filme cum n-am facut de mult
...sa schimb covoarele si perdelele din toata casa
...sa ajung la mare
 ...sa raman la mare cel putin o luna
                                                      ...sa dansez o noapte intreaga

                   ...dupa cum stau lucrurile cred ca mai am de asteptat
                   si rabdarea nu e punctul meu forte...

vineri, 13 mai 2011

O zi la ER

Fara George Clooney,doar cu soacra-mea.Care soacra-mea a cazut de pe scaun si s-a lovit la cap.Asta a fost ieri.Alaltaieri i-a venit rau intr-un cabinet medical.Asa ca in doua zile am bifat doua spitale:cantacuzino si floreasca.Bonus m-am dat si cu ambulanta prin oras.La urgenta vin ambulantele cum vin scaunele de la roata mare din herastrau:neintrerupt.In prima ora de stat acolo,imi tremura stomacul cand priveam catre targile coborate din salvari.Dupa doua ore-din cele sapte-nici nu le mai vedeam.Asa se explica apetitul asistentelor care mancau chiar in sala,printre carpe ude si tifoane ingalbenite nu vreau sa stiu cu ce...Am fost extrem de rabdatoare,chiar daca asistenta ochelarista s-a straduit din rasputeri sa ma enerveze...a,si daca vreti pile pentru parcarea de acolo,please call me.
Sala de asteptare plina.Multi tigani.Multi tigani beti.In grupuri de cate 6-7 la cate un pacient.Tot neamul lor cel puturos.Puradei murdari si urlatori.Fuste inflorate cu iz de jeg.Pe targi multi batrani tremurand din toate incheieturile ca niste pasari zgribulite...Cateva fete asortate intre ele,cu gentile ca niste ranite agatate de incheietura mainii.Una din ele isi rupsese o mana...Nu am inteles daca de la geanta sau nu...Un stilist cu degetele taiate.Stilistul asta mi-a aranjat si mie parul odata.Un tata care-si astepta fiul etnobotanic.Imi parea resemnat.Un smecher cu aer de securist,in jurul caruia toti se miscau cu talent.Pile,relatii.O doctorita care vorbea la telefon cu copilul ei si-l sfatuia sa nu care cumva sa treaca strada pe rosu.Ii spunea:uite,stau cu tine la telefon pana treci strada...A inchis suspinand,dorindu-si sa fie acolo cu copilul ei si nu printre bolnavi.O asistenta care atunci cand am coborat din salvare a intrebat:ce ati adus?ceva bun,bun?cred ca era cu entertainment-ul ca a stat mai mult pe afara la tigara.Doi asistenti malaci se certau pentru niste telefoane,care-i mai bun,care-si merita banii.I-phone-ul meu mut si fara semnal...
Ar fi trebuit ca aseara sa fiu la petrecerea  aniversara the one si sa fiu imbracata in mary poppins.Era prea tarziu,asa ca in loc de marea mea mahmureala-pe care de-abia o asteptam,m-am uitat pentru a suta mia oara la hangover si am ras in hohote ca de fiecare data.Sunt geniali toti.De abia astept in vara asta partea a doua...bradley cooper...mmmm
Nu stiu de ce am inceput cu geroge clooney si am ajuns la bradley cooper.
Va invit sa vizionati trailerul:
P.S.Nu's ce s-a intamplat ,dar mi s-au sters toate postarile facute ieri,precum si comentariile.Camelia iti multumesc pentru ce mi-ai scris,ti-am si raspuns,dar nu se vede nimic.

miercuri, 11 mai 2011

In trafic si dupa

Zilele astea am mers foarte mult cu masina.Excesiv de mult.Mi-am adus aminte de vremurile trecute cand bateam orasul de cateva ori pe zi si eram la un pas de atac cerebral.Asta se intampla acum un an.Acum folosesc masina 15 minute in fiecare dimineata,casa-scoala-casa,uneori o piata mica in drum.In rest,mersul pe jos face piciorul frumos...
Zilele astea am gustat din nou din placerile pe care mi le ofera orasul in orele de varf,cu semaforul de pe eminescu catre p-ta romana prins de 12 ori...In general sunt violenta la volan,injur cretinii  juma' de ora  fara sa ma repet,dar ma misc cu talent si precizie.De cand impart masina cu sefu' trebuie sa respect niste chestii zice el, de bun-simt...adicatelea sa nu mananc nimic in masina,sa nu las muzica data la maxim,sa nu las sticle aruncate pe jos-de apa evident,sa nu-mi las lucrurile aruncate de-a valma prin masina.Si mai ales sa nu-mi las cd-urile amestecate cu ale lui.Pentru cele 15 minute de dimineata pot sa fac asta,dar cum am stat lipita zilele astea de volan,s-a ales praful de toate regulile liber consimtite...In primul rand mie imi place sa scult muzica porcoasa cand conduc asa mult,gen Puya si Margineanu,Parazitii si Uzzi.Sa stiti ca toate aceste nenorociri se intampla dupa ce-mi las copilul la scoala....Numai ca dimineata,ca orice dimineata neprietenoasa,cand nu stiu nici cu ce sunt imbracata (toata iarna am plecat in pijama si cun un fes pe cap),imi joaca feste.Adica uit ce am facut cu cateva ore inainte, cand m-am dezlantuit in oras.Tablou de familie:dimineata plecam la doctor ,eu ,copilul cel mic si socrii mei,care intotdeauna au fost convinsi ca e ceva dubios cu mine...ne urcam,ne instalam si cand porneste motorul,porneste si Puya cu cel mai porcos inceput de melodie,la maxim bineinteles.Melodia se numeste merita un oscar ,nu dau link ca nu e frumos.Am auzit un icnet,cred ca a fost al meu.Am inchis rapid si am murmurat ceva cum ca ce porcarii dau astia la radio de dimineata...
Oricum mie-mi place Puya.Chiar imi place.Pana acum l-am ascultat doar in masina.In seara asta l-am adus acasa.Si aici:


marți, 10 mai 2011

Cand freci menta

Aflu cu stupoare ca victor socaciu vrea sa se dubleze filmele in limba romana,pe motiv ca doreste sa fie protejata identitatea nationala....si alte asemenea ineptii spuse dintr-un fotoliu statut de deputat.Este limpede ca lumina zilei ca nu exista treaba pe acolo pe la ei .Iar el in loc sa-si convinga nevasta sa lase microfonul si sa se faca nevazuta de la tv cu emisunile ei stupide,peste care,da,ar trebui sa vorbeasca altcineva,sustine ca "telespectatorul ar putea urmari mai atent scenele filmului si jocul actoricesc"...Adica eu sunt asa o cretina,incat daca imi susura unul in alta limba in afara de cea materna,m-am pierdut cu firea si nu mai stiu ce se intampla in film.Si daca il aud pe Bruce Willis vorbindu-mi in romana sunt sigura ca nu mi-am pierdut "identitatea nationala"...A ascultat cineva filmele pentru copii traduse in limba romana?De niste idioti de la zone studio oradea sau asa ceva?Vaaai de noi...iti pui copilul pe coji de nuca seara de seara si il obligi sa invete sanscrita veche si sa uite definitiv de limba romana.Nu se poate asa ceva.Nu exista asa ceva.Nu poti sa dublezi un film.Il macelaresti definitiv.Orice film.
Bruce Willis sau Morgan Freeman sau Jack Nicholson sau De Niro sau Joe Pesci.Pe care nu ai cum sa-i dublezi.Ai futut tot filmul.Cine sa-i dubleze:Bendeac,Varciu,Pepe?Sau poate vrea domnul deputat sa incerce cateva replici memorabile,ar trebui aia de la comisia de cultura sa-l puna sa zica in pauza de masa,intre doi dumicati: I'll be back  sau May the force be with you sau sa o puna pe almasanca sa zica ea show me the money cu udrea in rolul principal.Sau my name is Bond,James Bond,cu romica tociu si cornel palade in rolul principal...
In sfarsit,sper sa nu se intample asa ceva.Sper sa mai existe totusi in tara asta prapadita oameni care au simtul ridicolului.Care nu se duc la serviciu pe o gramada de bani,inventand lucruri stupide.
Si o dedicatie de la De Niro pentru amaratul asta de socaciu:

duminică, 8 mai 2011

Amaraciune

Hard disk-ul s-a stricat.Nu stim de ce si cum.Toate pozele noastre s-au dus.Le aveam puse pe categorii inca din 2002.Poze de la nasterea copiilor,de la zilele lor onomastice,de la botez,de la mot,concediile noastre,tot,tot...Mii de poze...Am urlat ca un animal injunghiat,am luat calmante,am plans ore intregi.Nu inteleg de ce nu existau in doua locuri sau de ce nu erau trase si pe un cd..Nu mai conteaza...S-au dus, iar eu nu stiu cum sa trec peste asta.Mai sunt cateva poze facute pe hartie,cand ma linistesc am sa incerc sa le pun in ordine cronologica si sa incropesc un album.Poate asa imi mai alin sufletul...

joi, 5 mai 2011

La pluie

Nu stiu cum si nu stiu de ce,dar sunt fascinata de ploaie.Am fost fericita zilele astea.Am mers pe jos foarte mult,cu gluga trasa peste ochi,fara umbrela si cu gandurile zburand libere,deasupra norilor,curate ca ploaia din jur.Am avut o stare de fericire pura si nealterata de nimic.Mi-am iubit copiii cu drag,l-am lasat pe Sef sa ma cicale fara motiv si m-a amuzat,am dormit ca o pisica lenesa la pranz,am gatit mult si gras,fardata si cu unghiile facute,am plantat gherghine ,i-am impletit cozi Mariei in fiecare dimineata fara sa-i ruinez parul si am ascultat multa,multa muzica...In masina l-am pus pe George Michael,iar acasa am ascultat ZAZ,pe care o ador.
Pe George il pun in fiecare dimineata cu volum maxim si ascult Freedom si cant impreuna cu Maria pana la scoala (All we have to do now/Is take these lies and make them true somehow/All we have to see/Is that I don't belong to you/And you don't belong to me/Freedom/You've gotta give for what you take/Freedom/You've gotta give for what you take-buna lectie si binevenita de la orice varsta....You've gotta give for what you take...
M-am bucurat de viata si am invartit fiecare minut pe degete,ca pe o margea pretioasa.Nici macar nu ma mai deranjeaza ca ma trezesc atat de devreme in fiecare dimineata,am o jumatate de ora libera doar pentru mine.Si e atata liniste in casa si miroase a copii si a iubire si ma duc si ma uit la ele cum dorm si stau si le mangai pe maini si ma umfla rasul cum vorbeste Maria in somn incontinuu si apoi isi suge degetul ca atunci cand era mica si mai apoi se trezeste si e calda si moale,cu obrazul bucalat, imbujorat de somn si vise.Si imi spune mami,fa-mi masaj pe spate....Si Ilenuca care deschide un singur ochi si ma intreaba in stilul ei pragmatic si la obiect:mami,azi e maine?!!Si mai apoi ma strecor in dormitor sa-mi iau hainele si el imi sopteste dragastos iesi afara si inchide usa ...iar eu sunt docila si fac intocmai,inchid usa, dar las fereastra larg deschisa.Si zambesc...
Ploaia .
Ploaia si ZAZ:

miercuri, 4 mai 2011

Un pic de mov

        Intre o ciorba de perisoare si un tort Sacher,absolut demential,pe care l-am facut deja de doua ori si care mi-a atras admiratia familiei,prietenilor si administratorei blocului,reteta pe care am luat-o de aici si pentru care ii multumesc din suflet Laurei, care e salvatoarea mea in multe momente,mi s-a nazarit sa-mi colorez unghiile.De obicei mi-e prea lene sa fac asta,ma multumesc sa le tai foarte scurt,sa le pilesc un pic si cu asta consider capitolul incheiat.Dar...In ultima vreme m-am hotarat sa umblu la imagine,sa ma imbrac frumos,sa fiu mereu machiata si cu parul aranjat.Am mai dat jos un kilogram,nu e mult si nici nu am facut eforturi prea mari,am scos cateva chestii nocive,carora deja le duc dorul,cum ar fi minunata coca cola si bomboanele cu menta.Nu am renuntat insa la paharul de vin sau vodca lemon,pe care-l beau seara dupa ce fetele sunt in pat,iar eu imi intind oasele batrane pe canapea,simtindu-ma ca dupa o tornada.Si m-am gandit brusc sa-mi imbunatatesc imaginea lasata de izbeliste pe canapeaua sus amintita.Un pic de ruj,un pic de parfum,spalata,calcata,am fost intotdeauna,dar acum simt nevoia de mai mult.Si ca aspect si ca vestimentatie.Imi aduc aminte ca,pe vremea cand eram intr-o sedinta cu bossul cel mare,vizionar al presei romanesti,a intrebat brusc,lasand deoparte datele de audienta si vanzari, daca ne-a trecut vreodata prin cap sa ne aruncam toata hainele din garderoba si sa ne cumparam altele noi....fiind numai femei in incapere,in afara de el evident,a fost un mormait general,semn ca nimeni nu s-ar  fi indurat sa umple niste (multi) saci cu hainutele dupa care am alergat cu atata truda...Nu stiu de ce am tinut minte asta,dar in ultima vreme,ma bate gandul sa fac asta,evident partial.Am jachete si pulovere pe care le tin impaturite de ani de zile,camasi care nu ma mai cuprind,dar pe care le tin,sperand intr-o slabire miraculoasa,fuste business,pantaloni cu 4 masuri mai mici si alte bulendre total nefolositoare.Evident ca nu m-am gandit nici o secunda ca in categoria asta ar putea intra pantofii,pe care teoretic nu am unde sa-i port,majoritatea fiind cu toc,iar eu nu am mai pus nici macar un toc de 5 in ultimul an....In sfarsit am divagat de la subiect.Ideea e ca vreau sa ma simt intr-un fel,intr-un altfel...Poate pentru ca luna asta este ziua mea si ma cuprinde febra wish list...
Asa ca mi-am scos toate sticlutele cu oja din intunericul dulapioarelor din baie si a iesit aceasta mini colectie...




Si pentru ca sunt lovita zilele astea de febra liliacului,pe care il ador pur si simplu,mi-am facut ungiile mov...Si am asortat si un pahar de vodca lemon....



Si ma mai gandesc ce arunc si cand arunc...

marți, 3 mai 2011

Da,Mircea Badea are dreptate

L-am ascultat zilele trecute povestind intamplarea cu cainii si ii dau perfecta dreptate.Ma revolta in schimb comentariile pe care le primeste,cum ca instiga la violenta si cum ar fi trebuit el sa procedeze in asa fel incat sa nu agreseze cainii.
Pe scurt:acum o saptamana,ducand fetele la balet,pe o strada din mijlocul capitalei,pe numele ei Silvestru,colt cu Dacia,a sarit la mine un caine.Nu m-a muscat,m-a prins de blugi si m-a capsat.La ora 5 dupa amiaza.Sunt trei nenorociti de caini care stau acolo zilnic.Cine vrea sa-i vizioneze,ii va gasi zi lumina stand intinsi pe trotuar si mancand diverse resturi de mincare  aduse special de femei iubitoare de animale.Carora,pe aceasta cale, as vrea sa le sparg fata. Si sa le spun ca daca vreunul din cainii aia hraniti de mana lor miloasa, mi-ar fi muscat unul dintre copii,i-as fi calcat cu masina fara nici o urma de remuscare.Si le-as fi lasat fara obiectul muncii.Nu i-am agresat,i-am ocolit pentru simplul motiv ca nu este loc pe trotuar din cauza lor,deci nu aveau nici un motiv sa ma atace.Si totusi au facut-o.
Mai am urmatoarea intrebare:de ce sunt nevoita sa fac slalom in fiecare zi printre cacati de caini?Zi de zi.In parc,pe strada,in fata blocului,peste tot.De ce acesti stapani de caini nu strang rahatii odraslelor lor?Fetele mele nu fac caca pe strada si nici pipi,nici nu aruncam gunoaie si nici nu flegmam gros in picioarele trecatorilor...dar ei,stapanii de caini,care mai de care mai cu nasul pe sus,imbracati elegant sau nu,majoritatea cu un aer superior,cum ca ei sunt suflete nobile si iubesc animalele,de ce nu strang in urma cainilor???!!!!Si da,sunt suficient de avizata sa-mi dau cu parerea,pentru ca stau afara foarte mare parte din zi,pe strada si in parc si am simt de observatie.Am vazut un singur tip in Icoanei,care avea manusi de plastic si care mergea in spatele cainelui si ii strangea rahatii....restul,se fac ca ploua.
Imi doresc nespus sa am la dispozitie o baza de date competenta cu acesti posesori de caini care nu strang si sa le livrez in fiecare dimineata toti rahatii familiei mele.Direct la usa.Ceva proaspat si bun.
Nu vreau sa fie omorati cainii vagabonzi.Vreau doar sa nu-i mai vad in calea mea.Este orasul meu,in care am dreptul sa merg pe trotuar impreuna cu copiii mei,nu sa-i tarasc pe strada,printre masini,pentru ca o cretina s-a gandit sa hraneasca o javra -CARE NU ARE CE SA CAUTE ACOLO.
Este orasul meu,in care am dreptul sa merg in parc fara sa calc si sa ma minjesc pe pantofi de cacati de caine.Este orasul meu,in care am dreptul sa merg seara din parcare pana in scara blocului fara sa fiu urmarita de o haita de caini.Cat poate fi de greu?

luni, 2 mai 2011

Flori mov,rosii cherry,patrunjel si altele

Pentru ca locuim la bloc si nici nu avem de gand sa ne mutam,ne-am hotarat prin februarie sa ne facem o mini gradina pe balcon.Zis si facut.Am cumparat seminte si le-am plantat:


In joaca,sa vedem ce se intampla.Acum balconul nostru arata asa:





Pe sef l-a prins teribil toata joaca asta.In fiecare zi le ingrijeste si le uda si le dragaleste si se gandeste serios cum sa se extinda.De cate ori am fost in Munchen,am vazut la marginea orasului gradini micute ,cu flori si zarzavaturi,unde lumea vine la sfarsit de saptamana si sapa,uda,planteaza,ma rog ce se face intr-o gradina.Oare pe la marginea Bucurestiului o exista asa ceva?Ne e totusi lene sa ne ducem la Valeni in fiecare weekend,asa la o aruncatura de bat de casa parca ar fi altceva...stie cineva ceva?

duminică, 1 mai 2011

Rock-a-bye baby...

when the wind blows,the cradle will rock...
da,am simtit dimineata cutremurul.m-am dat jos din pat in secunda 2,pregatita sa-mi iau copiii din pat si sa-l trezesc cumva pe sef...nu a fost nevoie,slava Domnului
nu inteleg de ce nu s-au miscat lampile,am aprins luminile in toate camerele si nu se clintea nimic...am crezut ca m-am inselat si m-am culcat la loc.
in seara asta am desfacut niste beri,nu de alta dar sa-mi anesteziez fricile...