Treceți la conținutul principal

Un pic de mov

        Intre o ciorba de perisoare si un tort Sacher,absolut demential,pe care l-am facut deja de doua ori si care mi-a atras admiratia familiei,prietenilor si administratorei blocului,reteta pe care am luat-o de aici si pentru care ii multumesc din suflet Laurei, care e salvatoarea mea in multe momente,mi s-a nazarit sa-mi colorez unghiile.De obicei mi-e prea lene sa fac asta,ma multumesc sa le tai foarte scurt,sa le pilesc un pic si cu asta consider capitolul incheiat.Dar...In ultima vreme m-am hotarat sa umblu la imagine,sa ma imbrac frumos,sa fiu mereu machiata si cu parul aranjat.Am mai dat jos un kilogram,nu e mult si nici nu am facut eforturi prea mari,am scos cateva chestii nocive,carora deja le duc dorul,cum ar fi minunata coca cola si bomboanele cu menta.Nu am renuntat insa la paharul de vin sau vodca lemon,pe care-l beau seara dupa ce fetele sunt in pat,iar eu imi intind oasele batrane pe canapea,simtindu-ma ca dupa o tornada.Si m-am gandit brusc sa-mi imbunatatesc imaginea lasata de izbeliste pe canapeaua sus amintita.Un pic de ruj,un pic de parfum,spalata,calcata,am fost intotdeauna,dar acum simt nevoia de mai mult.Si ca aspect si ca vestimentatie.Imi aduc aminte ca,pe vremea cand eram intr-o sedinta cu bossul cel mare,vizionar al presei romanesti,a intrebat brusc,lasand deoparte datele de audienta si vanzari, daca ne-a trecut vreodata prin cap sa ne aruncam toata hainele din garderoba si sa ne cumparam altele noi....fiind numai femei in incapere,in afara de el evident,a fost un mormait general,semn ca nimeni nu s-ar  fi indurat sa umple niste (multi) saci cu hainutele dupa care am alergat cu atata truda...Nu stiu de ce am tinut minte asta,dar in ultima vreme,ma bate gandul sa fac asta,evident partial.Am jachete si pulovere pe care le tin impaturite de ani de zile,camasi care nu ma mai cuprind,dar pe care le tin,sperand intr-o slabire miraculoasa,fuste business,pantaloni cu 4 masuri mai mici si alte bulendre total nefolositoare.Evident ca nu m-am gandit nici o secunda ca in categoria asta ar putea intra pantofii,pe care teoretic nu am unde sa-i port,majoritatea fiind cu toc,iar eu nu am mai pus nici macar un toc de 5 in ultimul an....In sfarsit am divagat de la subiect.Ideea e ca vreau sa ma simt intr-un fel,intr-un altfel...Poate pentru ca luna asta este ziua mea si ma cuprinde febra wish list...
Asa ca mi-am scos toate sticlutele cu oja din intunericul dulapioarelor din baie si a iesit aceasta mini colectie...




Si pentru ca sunt lovita zilele astea de febra liliacului,pe care il ador pur si simplu,mi-am facut ungiile mov...Si am asortat si un pahar de vodca lemon....



Si ma mai gandesc ce arunc si cand arunc...

Comentarii

  1. ...frumos, m-am regasit in randurile tale :)
    Si eu ador movul liliacului, si culmea (?!) si Bogdi e fascinat de aceasta culoare :P

    Te felicit pentru succesul "dulce" pe care l-ai avut in fata celor dragi si a pofticiosilor(norocosilor) de langa tine :))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

La geam

La  geam Când  a  plecat  prima  oarā  de  acasā ,  Scândurā  avea 13  ani .  Furase  to ți banii de întreținere pe care maică-sa îi ținea in volumul 2 din Torente. Își îndesase două tricouri și niște  pantaloni într-un rucsac verde , plus o sticlă de apă și  niste  sendvișuri. În ziua aia de primăvară- pentru că fugea doar primăvara- când tot orașul mugea, când iți venea să fugi in pădure și să te tăvălești în pământul crud, a luat primul tren  catre  satul dintre dealuri  ș i a ajuns spre sear ă  in casa bunic ă - sii  dinspre tat ă , o femeie  prapadit ă , mic ă ș i slab ă , care nu-l  intreba  niciodat ă , nimic.  A stat dou ă  zile in care nu a vorbit cu nimeni, dou ă  zile in care a stat  intins  in livad ă ,  urmarind  norii. A m â ncat doar ni șt e  branz ă   s ă rat ă  si  cateva  ou ă  ...

Tra-pa-ne-le

Daca m-ar mai ține genunchii, aș merge la toate concertele lumii.  Mi-aș lua bilete cu multe luni înainte și nici că mi-ar pasa dacǎ ar mai merge cineva cu mine.  M-aș arunca în mulțime ca o vedetǎ și mi-aș face selfie-uri ca o psihopatǎ.  Dorința asta de adrenalinǎ îmi vine din adolescențǎ, când eram nelipsitǎ de la cântările lui Păunescu de la Polivalentǎ sau de la PMT-ul lui Moțu. Eram șmecheră, chiar aveam pe vremea aia un iubit căruia toată lumea îi zicea Moțu. În universul lui părea imposibil să mai existe un alt Moțu, el fiind doar un băiat frumos și atât, cu mare lipici la fete. Porecla i se trăgea evident de la parul care îi venea mereu în ochi, așa îi spuneau bunica-sa și sora-sa, doua femei mititele și obsedate de curățenie, care îl priveau că pe un zeu și care făceau cea mai bunǎ plăcintă de dovleac. Eu, o superficialǎ de micǎ, îl purtam ca pe un trofeu în lungile plimbări pe Calea Moșilor. Ne-am despărțit într-o toamnǎ, fară prea mari remușcări, nu ne...

Thassos-vestita Marble Beach si Makryammos Beach (VI)

In ultima zi a vacantei,ne-am trezit cu noaptea-n cap.Si cand spun cu noaptea-n cap,asta este o piatra de incercare pentru familia noastra.Noua ne trebuie mult somn si oricine ne intrerupe de la aceasta sfanta activitate,are de suferit.De data asta,au fost proprii nostri copii,care nu avut somn si s-au gandit sa-si spuna bancuri-evident proaste,incepand cu ora 4 dimineata.Oricat ne-am rugat de ele sa inceteze,oricate perne ne-am pus in cap,pur si simplu nu au incetat.Asa ca,intr-un acces de nervi,le-am imbarcat la 6 fara un sfert in masina si am plecat fara nici un tel anume,implorand soarta sa nu ne ruinam ultima zi de vacanta.Am ajuns in Limenas,in port,dupa aproximativ 40 de minute,de unde ne-am luat cornuri calde,iaurt si eu un amarat de espresso vomitiv. M-am uitat lung la pescarusi si la vapoare,incercand sa dau un sens acelei zile. Dupa ce mi-am revenit cat de cat,ne-am hotarat sa ajungem la Marble Beach,o plaja celebra,despre care vuieste internetul.Plaja de marmura,spec...