Treceți la conținutul principal

Thassos-Limenaria si fabuloasa supa de peste de la taverna Limani (IV)

Limenaria este al doilea oras din Thassos, dar cu siguranta mai frumos decat primul-Limenas. Are un mic port, stradute mici, multe taverne pe malul marii. Cu mult, mult mai frumos decat Potos, care este aglomerat, mic si inghesuit. Mi-a placut sa ma plimb seara printre stradutele animate si frumos colorate. Am fost client fidel la taverna Limani, unde, intr- seara ne-a indrumat un domn frumos si elegant, spunandu-ne cu mana pe inima:duceti-va sa mancati supa de peste la Limani, e fabuloasa!!!! Mie mi-a placut domnul si i-am urmat sfatul.
La Limani, ultima taverna pe dreapta, vis-a vis de mare si de Palataki- micul palat din port, construit pe o stanca, care a fost construit in 1903 de nemtii de la Spiedel, care vreme de multi ani, au exploatat minele din Thassos.
La Limani, taverna tavernelor. Cea mai buna salata greceasca mancata vreodata. Supa de peste care da dependenta. Pozele de familie din local. Fratii Limani care detin taverna. Fratii Limani-personaje din poveste. Daca as fi fost singura pe lume, as fi fost chelnerita la taverna Limani. As fi fost zbarcita de soare, as fi baut ouzo si as fi fost cea mai tacuta femeie din lume. Sunt locuri in lumea asta care ti-au apartinut odata sau care te trag inapoi ca o sirena incapatinata. Sunt locuri pe lumea asta unde stii,intr-un mod inexplicabil ca ai mai fost intr-o alta viata. Pentru mine Limani e unul dintre ele. Uneori, cand inchid ochii, ma vad o grecoaica batrana, cu degetele patate de tutun, band ouzo si mancand supa de peste la Limani. Fratii, acum la varsta a doua, cred ca au o poveste interesanta de viata. Am descoperit asta in privirile lor usor amuzate si ironice si in portretele lor din tinerete atarnate pe peretii din locanta. Nu cred ca pozele facute cu aparatul meu de copil japonez,o sa surprinda cu adevarat farmecul locului.

Incep cu pozele din Limenaria:












La taverna Limani:























Comentarii

  1. buna

    Am citit tot ce ai postat despre thassos,in 20 mai voi pleca si eu,nu am mai fost pana acum.Din ce scrii tu pare sa fie ok,sper sa nu fiu dezamagita.Peisajele asa cum le-ai capturat tu in poze sunt absolut superbe.Ma intereseaza daca mi-ai putea spune cum sunt preturile pe insula,ca cineva imi spunea sa ma astept la preturi de 2-3 ori mai mari.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Thassos-vestita Marble Beach si Makryammos Beach (VI)

In ultima zi a vacantei,ne-am trezit cu noaptea-n cap.Si cand spun cu noaptea-n cap,asta este o piatra de incercare pentru familia noastra.Noua ne trebuie mult somn si oricine ne intrerupe de la aceasta sfanta activitate,are de suferit.De data asta,au fost proprii nostri copii,care nu avut somn si s-au gandit sa-si spuna bancuri-evident proaste,incepand cu ora 4 dimineata.Oricat ne-am rugat de ele sa inceteze,oricate perne ne-am pus in cap,pur si simplu nu au incetat.Asa ca,intr-un acces de nervi,le-am imbarcat la 6 fara un sfert in masina si am plecat fara nici un tel anume,implorand soarta sa nu ne ruinam ultima zi de vacanta.Am ajuns in Limenas,in port,dupa aproximativ 40 de minute,de unde ne-am luat cornuri calde,iaurt si eu un amarat de espresso vomitiv. M-am uitat lung la pescarusi si la vapoare,incercand sa dau un sens acelei zile. Dupa ce mi-am revenit cat de cat,ne-am hotarat sa ajungem la Marble Beach,o plaja celebra,despre care vuieste internetul.Plaja de marmura,spec...

La geam

La  geam Când  a  plecat  prima  oarā  de  acasā ,  Scândurā  avea 13  ani .  Furase  to ți banii de întreținere pe care maică-sa îi ținea in volumul 2 din Torente. Își îndesase două tricouri și niște  pantaloni într-un rucsac verde , plus o sticlă de apă și  niste  sendvișuri. În ziua aia de primăvară- pentru că fugea doar primăvara- când tot orașul mugea, când iți venea să fugi in pădure și să te tăvălești în pământul crud, a luat primul tren  catre  satul dintre dealuri  ș i a ajuns spre sear ă  in casa bunic ă - sii  dinspre tat ă , o femeie  prapadit ă , mic ă ș i slab ă , care nu-l  intreba  niciodat ă , nimic.  A stat dou ă  zile in care nu a vorbit cu nimeni, dou ă  zile in care a stat  intins  in livad ă ,  urmarind  norii. A m â ncat doar ni șt e  branz ă   s ă rat ă  si  cateva  ou ă  ...

Do it yourself ?Sau nu?

Imi aduc aminte perfect că atunci când eram in școala generala și chiar in liceu,mama mă surprindea intotdeauna cu ideile ei trăznite intr-o joacă de-a designerul de interior-adicătelea in mutatul mobilei prin casă,că pe vremea aia maică nu prea erau bani să iți cumperi alte lucruri.M-am intrebat cum reușea sa facă asta,ea fiind mica de inăltime și destul de slabă.Cum?Dar mai ales de ce?Ea imi spunea ca simte nevoia sa schimbe decorul,eu cred ca avea surplus de  energie și un dor de ducă permanent. Pe mine nu m-a prins flama asta,nu că n-aș avea dor de ducă,ci pentru că am doua maini stângi si un surplus de lene,deci e exclus sa fac ceva ce nu e in fișa postului.Plus că nici ai mei nu gustă schimbarile,observ ca se simt mai bine intr-un cadru "fix" si ca se obișnuiesc cu anumite lucruri.De exemplu zilele trecute am vrut să arunc din bucătărie un mănunchi din spice de grâu si au protestat amândouă,pe motiv că mănunchiul ăla stă in bucătarie de când se știu ele... Dar,cum su...