Treceți la conținutul principal

La 16 ani

Ieri,in miez de noapte, cautand niste acte,dintr-un dosar a cazut poza asta peste mine:

 

Eu la 16 ani,conform datei de pe spatele pozei.Bineinteles ca m-am studiat in cele mai mici amanunte si am pus poza deoparte sa le-o arat fetelor dimineata...Cel mai frumos mi se pare ca exista o poezie scrisa pe spate,se numeste majorat si nu stiu de cine e scrisa din pacate.



A fost o intalnire atat de neasteptata.M-am bucurat ca atunci cand le-am citit fetelor din Legendele Olimpului si in cartea aia veche,am descoperit poleiala de la ciocolatile pe care le-am mancat cand eram mica.Le mai stie cineva?cand primeam cate o ciocolata indreptam cu grija poleiala in care era invelita si le indreptam intr-o carte.Faceam colectie.Aveam toate culorile:))
Asa ca aseara am avut intalnire cu mine la 16 ani.Ma gandeam cum mi se pareau atunci oamenii trecuti de 40 ani,batrani si fara viitor, in timp ce eu aveam toata viata inainte.Azi eu am 44 de ani si simt ca am toata viata inainte.Am cateva vise pe care inca nu le-am implinit,cativa oameni de iubit,cateva nebunii de facut.Sa ma intalnesc cu fetele mele la 16 ani.Sa le invat cum sa-si ia zborul si sa le citesc poezia pe care mi-am dedicat-o eu, mie, cand am implinit 16 ani.

Priveste-ma oglinda pe sub gene,
Primele tresariri albastre de tus.
Papusile din colt ma privesc alene
Si-a rupt laba ursuletul de plus.

Peste unghii un sclipat de oja
Sa nu plangi batrane arlechin
Azi sunt solista,tu stai in loja
Sa vin sa te mangai putin?

Acum te salut maturitate,
Pantofii cu tocul inalt,o,ce cadou
Papusile ma privesc bosumflate
Catva pasi ma rotesc,pasi de tangou.


Comentarii

  1. mi-au dat lacrimile, sincer :)...eu am 32 de ani si citind cele de mai sus mi s-a pus un nod in gat si brusc m-au napadit amintirile...

    si da, stiu poleiala cu pricina :)...

    RăspundețiȘtergere
  2. Lili,bine ai venit pe blogul meu...da,timpul trece atat de repede...tu esti asa de tanara:))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

La geam

La  geam Când  a  plecat  prima  oarā  de  acasā ,  Scândurā  avea 13  ani .  Furase  to ți banii de întreținere pe care maică-sa îi ținea in volumul 2 din Torente. Își îndesase două tricouri și niște  pantaloni într-un rucsac verde , plus o sticlă de apă și  niste  sendvișuri. În ziua aia de primăvară- pentru că fugea doar primăvara- când tot orașul mugea, când iți venea să fugi in pădure și să te tăvălești în pământul crud, a luat primul tren  catre  satul dintre dealuri  ș i a ajuns spre sear ă  in casa bunic ă - sii  dinspre tat ă , o femeie  prapadit ă , mic ă ș i slab ă , care nu-l  intreba  niciodat ă , nimic.  A stat dou ă  zile in care nu a vorbit cu nimeni, dou ă  zile in care a stat  intins  in livad ă ,  urmarind  norii. A m â ncat doar ni șt e  branz ă   s ă rat ă  si  cateva  ou ă  ...

Tra-pa-ne-le

Daca m-ar mai ține genunchii, aș merge la toate concertele lumii.  Mi-aș lua bilete cu multe luni înainte și nici că mi-ar pasa dacǎ ar mai merge cineva cu mine.  M-aș arunca în mulțime ca o vedetǎ și mi-aș face selfie-uri ca o psihopatǎ.  Dorința asta de adrenalinǎ îmi vine din adolescențǎ, când eram nelipsitǎ de la cântările lui Păunescu de la Polivalentǎ sau de la PMT-ul lui Moțu. Eram șmecheră, chiar aveam pe vremea aia un iubit căruia toată lumea îi zicea Moțu. În universul lui părea imposibil să mai existe un alt Moțu, el fiind doar un băiat frumos și atât, cu mare lipici la fete. Porecla i se trăgea evident de la parul care îi venea mereu în ochi, așa îi spuneau bunica-sa și sora-sa, doua femei mititele și obsedate de curățenie, care îl priveau că pe un zeu și care făceau cea mai bunǎ plăcintă de dovleac. Eu, o superficialǎ de micǎ, îl purtam ca pe un trofeu în lungile plimbări pe Calea Moșilor. Ne-am despărțit într-o toamnǎ, fară prea mari remușcări, nu ne...

Thassos-vestita Marble Beach si Makryammos Beach (VI)

In ultima zi a vacantei,ne-am trezit cu noaptea-n cap.Si cand spun cu noaptea-n cap,asta este o piatra de incercare pentru familia noastra.Noua ne trebuie mult somn si oricine ne intrerupe de la aceasta sfanta activitate,are de suferit.De data asta,au fost proprii nostri copii,care nu avut somn si s-au gandit sa-si spuna bancuri-evident proaste,incepand cu ora 4 dimineata.Oricat ne-am rugat de ele sa inceteze,oricate perne ne-am pus in cap,pur si simplu nu au incetat.Asa ca,intr-un acces de nervi,le-am imbarcat la 6 fara un sfert in masina si am plecat fara nici un tel anume,implorand soarta sa nu ne ruinam ultima zi de vacanta.Am ajuns in Limenas,in port,dupa aproximativ 40 de minute,de unde ne-am luat cornuri calde,iaurt si eu un amarat de espresso vomitiv. M-am uitat lung la pescarusi si la vapoare,incercand sa dau un sens acelei zile. Dupa ce mi-am revenit cat de cat,ne-am hotarat sa ajungem la Marble Beach,o plaja celebra,despre care vuieste internetul.Plaja de marmura,spec...