luni, 24 octombrie 2011

Bedtime stories

www.deviantart.com
Povestile clasice ma dezgusta.Nu imi plac pentru ca sunt pe alocuri dubioase si ridica o multime de intrebari la care eu nu stiu sa raspund pe intelesul copiilor.Unele sunt de-a dreptul idioate si majoritatea iti inoculeaza in minte niste idei pe care le porti apoi toata viata.Stiti voi,cu printul pe cal alb care te salveaza,cu nunta fastuoasa,cu maritatul pe la 16 ani..Pe langa asta,scene sangeroase cu iezi mancati de lupi,cu scufita mancata de lup,cu tatal care-si vinde fiica bestiei, ca sa-si scape pielea.Apoi proastele de surori din Cenusareasa care se automutileaza taindu-si picioarele, cu scopul de a fi luate de sotie de print,printul din Alba ca Zapada care pupa pe gura un mort...
Cea mai rea dintre toate ,dupa parerea mea, este Tinerete fara batranete si viata fara de moarte.Maria a fost traumatizata de povestirea asta,a plans si s-a zvarcolit zile in sir,incercand sa priceapa sensul acestei povestiri.Stiu ca exista o interpretare filozofica a lui Noica si stiu ca povestea este plina de talc,dar pentru noi a fost greu de digerat...
Stiu ca si eu am crescut cu aceleasi povesti,dar maica-mea mi-a zis ca ea nu mi-a citit niciodata din ele,ci le-am citit eu singura,ca nu m-am speriat si ca inainte de a le citi le-am vazut pe diapozitive-ceea ce e mult mai linistitor fata de filmele de acum cu mii de efecte speciale..
Nu stiu cati ani aveam cand le-am citit,dar stiu ca nu au fost preferatele mele.Mie imi placea sa citesc din Legendele pasarilor,apoi din iubita mea carte, Spiridusii padurii,apoi stiu ca am sarit la cartile lui Karl May,pe care le-am devorat pur si simplu.
Apoi am sarit brusc in alta liga,incepand sa citesc in luna august a anului 1981,deci pe la 14 ani,Dreiser cu Jennie Gerhardt (stiu exact in ce an am citit-o,in ce luna si in ce perioada a zilei, pentru ca tata murea incet de tot intr-un spital,iar eu mi-am pastrat mintile in salile de asteptare, citind incontinuu...)
Asa ca ne-am despartit amiabil de povestile clasice inlocuindu-le cu altceva.Am facut tot felul de incercari,am citit versuri,am inventat povesti,am citit din atlas,am invatat pe de rost totul despre planete si despre stele,am citit Creanga,apoi cateva din cartile lui Shirley Barber ,iar zilele astea citim dintr-o carte minunata,care le tine cu sufletul la gura si din care chiar au ce invata.Este o carte pe care eu nu am citit-o cand eram mica si acum o citesc seara de seara cu o placere nebuna.
Este vorba despre cartea lui Nikolai Nosov si se numeste Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai.Si am cumparat si continuarea, Aventurile lui Nabarnam in Orasul Soarelui.
Sunt bucuroasa cand le vad cum asteapta nerabdatoare sa se faca seara si cum se duc cuminti sa se spele pe dinti si se baga in pat si striga amandoua:Sa vina Habarnaaaam!!!!
Si citim asa,pret de patruzeci de minute,apoi le aud cum comenteaza amandoua ispravile lui Habarnam.




Dar Habarnam se culca intr-un final si vine randul meu sa cad intr-o poveste...Am gasit o carte superba,pe care o citesc pe nerasuflate.Se numeste Cele 40 de legi ale iubirii si este scrisa de Elif Shafak.Sta pe noptiera si ma asteapta.Noapte buna!

2 comentarii:

  1. Multumim de postare. Astazi am incercat prin link-ul dat mai sus sa comand cartile recomandate de tine. Le stiu de cand eram copil si tare mi le-as dori sa le am din nou. Din pacate numai exista si nu le gasesc nici pe net. Prima carte am gasit-o insa pe a doua deloc. Ai cumva vreun alt link catre o alta librarie online care are ambele carti? Merci mult de tot!

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna seara.Da,cartile sunt minunate.Uite,am gasit la Humanitas,aici:http://www.humanitas.ro/search/node/nosov

    Daca nu reusesti,o cumpar si ti-o trimit daca vrei.Toate cele bune.

    RăspundețiȘtergere