Treceți la conținutul principal

Piata


Principala piata a orasului se numeste Queen Victoria Market si este un loc unde trebuie sa ajungi macar sa cumperi niste suveniruri direct de la aborigeni sau sa mananci traditionalele jam donuts.
Pentru ca noi am stat mai mult decat am fi stat intr-o vacanta normala,am fost nevoita sa gatesc destul de des,asa ca am fost acolo de cateva ori sa cumpar de-ale gurii,in special peste si fructe de mare.
Este foarte aglomerata si lumea te impinge din toate partile,vanzatorii iti sar in fata si striga care mai de care la tine sa le cumperi produsele,toti avand niste voci puternice si miscari ample,incat trebuie sa fii stapan pe tine ca sa nu te opresti si sa te inhate ca si client.
Dan de exemplu nu a putut sa cumpere nimic,pur si simplu nu se poate concentra cand toata lumea se agita in jurul lui si toti se fosgaie si se misca pe langa el,uraste chestia asta,prefera sa stea o ora la supermarket si sa aleaga in liniste ce are de cumparat.
Nici eu nu sunt mare fana,dar daca am ceva de cumparat,cumpar si cu asta basta,nu ma deranjeaza zgomotul.
Ca un facut de cate ori am ajuns acolo fie nu am avut aparatul,fie l-am avut dar fara baterie.In afara de asta nu prea puteam sa fac poze decat pe repede inainte,fetele tinandu-ma de mana permanent,asa ca libertatea de miscare era extrem de redusa.
Ne-am dus de cateva ori acolo,am mancat gogosi fiebinti sau carnati cu varza,am ascultat muzica si ne-am holbat la tarabe.
Piata e un simbol al orasului,este foarte veche,cam de la 1850 si are extrem de multa marfa,este cam de 10 ori mai mare decat Oborul si drept sa spun,nici cu el nu mi-e rusine.
Aici a fost singurul loc din oras unde am auzit vorbindu-se romaneste:)))





















Comentarii

Postări populare de pe acest blog

La geam

La  geam Când  a  plecat  prima  oarā  de  acasā ,  Scândurā  avea 13  ani .  Furase  to ți banii de întreținere pe care maică-sa îi ținea in volumul 2 din Torente. Își îndesase două tricouri și niște  pantaloni într-un rucsac verde , plus o sticlă de apă și  niste  sendvișuri. În ziua aia de primăvară- pentru că fugea doar primăvara- când tot orașul mugea, când iți venea să fugi in pădure și să te tăvălești în pământul crud, a luat primul tren  catre  satul dintre dealuri  ș i a ajuns spre sear ă  in casa bunic ă - sii  dinspre tat ă , o femeie  prapadit ă , mic ă ș i slab ă , care nu-l  intreba  niciodat ă , nimic.  A stat dou ă  zile in care nu a vorbit cu nimeni, dou ă  zile in care a stat  intins  in livad ă ,  urmarind  norii. A m â ncat doar ni șt e  branz ă   s ă rat ă  si  cateva  ou ă  ...

Tra-pa-ne-le

Daca m-ar mai ține genunchii, aș merge la toate concertele lumii.  Mi-aș lua bilete cu multe luni înainte și nici că mi-ar pasa dacǎ ar mai merge cineva cu mine.  M-aș arunca în mulțime ca o vedetǎ și mi-aș face selfie-uri ca o psihopatǎ.  Dorința asta de adrenalinǎ îmi vine din adolescențǎ, când eram nelipsitǎ de la cântările lui Păunescu de la Polivalentǎ sau de la PMT-ul lui Moțu. Eram șmecheră, chiar aveam pe vremea aia un iubit căruia toată lumea îi zicea Moțu. În universul lui părea imposibil să mai existe un alt Moțu, el fiind doar un băiat frumos și atât, cu mare lipici la fete. Porecla i se trăgea evident de la parul care îi venea mereu în ochi, așa îi spuneau bunica-sa și sora-sa, doua femei mititele și obsedate de curățenie, care îl priveau că pe un zeu și care făceau cea mai bunǎ plăcintă de dovleac. Eu, o superficialǎ de micǎ, îl purtam ca pe un trofeu în lungile plimbări pe Calea Moșilor. Ne-am despărțit într-o toamnǎ, fară prea mari remușcări, nu ne...

Thassos-vestita Marble Beach si Makryammos Beach (VI)

In ultima zi a vacantei,ne-am trezit cu noaptea-n cap.Si cand spun cu noaptea-n cap,asta este o piatra de incercare pentru familia noastra.Noua ne trebuie mult somn si oricine ne intrerupe de la aceasta sfanta activitate,are de suferit.De data asta,au fost proprii nostri copii,care nu avut somn si s-au gandit sa-si spuna bancuri-evident proaste,incepand cu ora 4 dimineata.Oricat ne-am rugat de ele sa inceteze,oricate perne ne-am pus in cap,pur si simplu nu au incetat.Asa ca,intr-un acces de nervi,le-am imbarcat la 6 fara un sfert in masina si am plecat fara nici un tel anume,implorand soarta sa nu ne ruinam ultima zi de vacanta.Am ajuns in Limenas,in port,dupa aproximativ 40 de minute,de unde ne-am luat cornuri calde,iaurt si eu un amarat de espresso vomitiv. M-am uitat lung la pescarusi si la vapoare,incercand sa dau un sens acelei zile. Dupa ce mi-am revenit cat de cat,ne-am hotarat sa ajungem la Marble Beach,o plaja celebra,despre care vuieste internetul.Plaja de marmura,spec...