Treceți la conținutul principal

Spaime

Mi-e frica de multe lucruri.In primul rand sa nu li se intample ceva copiilor.Familiei.Apoi mi-e frica de Alzheimer,mi se pare ceva infiorator sa nu ii recunosti pe cei dragi si sa nu iti mai stii viata.Si mai sunt cateva spaime minore.Pe toate incerc sa le stapanesc si sa nu le dau mai departe.
Dar spaima de care nu pot sa scap si care ma bantuie zi de zi este cea de cutremur.Spaima pe care o port cu mine din seara de 4 martie 1977.Senzatia de groaza.Stiu cu precizie matematica tot ce am facut in seara aia.Imi aduc aminte ca tata s-a dus in bucatarie si s-a apucat sa spele paharul de bere,pana ce a venit mama sa i-l smulga din mana.Evident ca am coborat pe scari si am facut multe greseli.Ne-am intors in apartament la putina vreme dupa cutremur sa ne luam hainele.Dupa atatia ani de zile de la cutremur, cand intru intr-o incapere ma uit prima data dupa stalpii de rezistenta.Nu ma duc la cinematografele vechi.
Da,azi a fost cutremur de 8,8 in Japonia.8,8 si a tinut 2 minute.Am vazut imagini ingrozitoare,cu masini care mergeau pe strada si care au  fost surprinse de apa.Aflu ca la Tokyo sunt 3 morti.Cat am fost acolo m-am temut de un cutremur,dar toata lumea spunea ca nu am de ce sa-mi fac griji pentru ca sistemul este bine pus la punct si ca oamenii sunt pregatiti pentru asa ceva.
Despre asta vreau sa vorbesc.Aici nu se discuta despre asa ceva,desi este zona seismica si oricand ne putem astepta la un cutremur marePregatire pre-dezastru,pregatire pentru ce este dupa.De cate ori am intrebat la gradinita si la scoala cum procedeaza in caz de cutremur,s-au uitat la mine ca la o nebuna.Nu,nu sunt nebuna voiam doar sa stiu cum fac.Unde ii duc pe copii,de unde pot fi preluati,chestii din astea.Le-am explicat fetelor de nenumarate ori ce trebuie sa faca,am incercat sa nu le sperii si sa pastrez un ton calm.Nu am sustinere nici din partea lui D,care glumeste de fiecare data cand deschid subiectul.Trebuie sa stim fiecare in ce parte sa se duca in cazul in care se intampla ceva.Unde alergi prima data,la scoala ,la gradi?Cum stim unii de altii?Un punct de intalnire stabilit in prealabil ar fi bine de stiut...o geanta pregatita,cu acte,apa,mincare,bani,haine.
Ma gandesc cum o sa arate Bucurestiul cand o sa iasa 2 milioane de masini pe strazi...In noaptea aia de 4 martie,dupa ce ne-am linistit cat de cat,am pornit-o cu mama si tata din Berceni in zona Chibrit unde stateau bunicii mei,asa ca am strabatut practic tot orasul.Nu a fost un accident in noaptea aia,stiu ca tata era extrem de impresionat de felul in care s-au comportat toti soferii.Toate imaginile alea mie mi-au ramas intiparite in minte foarte clar.
Nu inteleg de ce subiectul asta e tratat cu atata superficialitate.De ce spunem mereu "cum ne-o fi soarta"..Asa e,nimic de comentat,dar poate ca daca autoritatile ar fi puse la punct,daca elevii si oamenii ar stii ce sa faca si cum sa faca,in cazul unui dezastru lucrurile ar sta intr-un anume fel.
Ies la aer.Cat o sa stau la soare,am sa ma gandesc la ce obiect as lua din casa.Imi aduc aminte de secventa din Weeds cand Nancy da foc casei in care au crescut copiii ei si pleaca in alta parte sa o ia de la inceput.Baiatul cel mic intreaba ce ai luat de acolo,ai luat hamsterii,ai luat albumul cu poze?Da,albumul cu poze.Ce altceva?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

La geam

La  geam Când  a  plecat  prima  oarā  de  acasā ,  Scândurā  avea 13  ani .  Furase  to ți banii de întreținere pe care maică-sa îi ținea in volumul 2 din Torente. Își îndesase două tricouri și niște  pantaloni într-un rucsac verde , plus o sticlă de apă și  niste  sendvișuri. În ziua aia de primăvară- pentru că fugea doar primăvara- când tot orașul mugea, când iți venea să fugi in pădure și să te tăvălești în pământul crud, a luat primul tren  catre  satul dintre dealuri  ș i a ajuns spre sear ă  in casa bunic ă - sii  dinspre tat ă , o femeie  prapadit ă , mic ă ș i slab ă , care nu-l  intreba  niciodat ă , nimic.  A stat dou ă  zile in care nu a vorbit cu nimeni, dou ă  zile in care a stat  intins  in livad ă ,  urmarind  norii. A m â ncat doar ni șt e  branz ă   s ă rat ă  si  cateva  ou ă  ...

Tra-pa-ne-le

Daca m-ar mai ține genunchii, aș merge la toate concertele lumii.  Mi-aș lua bilete cu multe luni înainte și nici că mi-ar pasa dacǎ ar mai merge cineva cu mine.  M-aș arunca în mulțime ca o vedetǎ și mi-aș face selfie-uri ca o psihopatǎ.  Dorința asta de adrenalinǎ îmi vine din adolescențǎ, când eram nelipsitǎ de la cântările lui Păunescu de la Polivalentǎ sau de la PMT-ul lui Moțu. Eram șmecheră, chiar aveam pe vremea aia un iubit căruia toată lumea îi zicea Moțu. În universul lui părea imposibil să mai existe un alt Moțu, el fiind doar un băiat frumos și atât, cu mare lipici la fete. Porecla i se trăgea evident de la parul care îi venea mereu în ochi, așa îi spuneau bunica-sa și sora-sa, doua femei mititele și obsedate de curățenie, care îl priveau că pe un zeu și care făceau cea mai bunǎ plăcintă de dovleac. Eu, o superficialǎ de micǎ, îl purtam ca pe un trofeu în lungile plimbări pe Calea Moșilor. Ne-am despărțit într-o toamnǎ, fară prea mari remușcări, nu ne...

Thassos-vestita Marble Beach si Makryammos Beach (VI)

In ultima zi a vacantei,ne-am trezit cu noaptea-n cap.Si cand spun cu noaptea-n cap,asta este o piatra de incercare pentru familia noastra.Noua ne trebuie mult somn si oricine ne intrerupe de la aceasta sfanta activitate,are de suferit.De data asta,au fost proprii nostri copii,care nu avut somn si s-au gandit sa-si spuna bancuri-evident proaste,incepand cu ora 4 dimineata.Oricat ne-am rugat de ele sa inceteze,oricate perne ne-am pus in cap,pur si simplu nu au incetat.Asa ca,intr-un acces de nervi,le-am imbarcat la 6 fara un sfert in masina si am plecat fara nici un tel anume,implorand soarta sa nu ne ruinam ultima zi de vacanta.Am ajuns in Limenas,in port,dupa aproximativ 40 de minute,de unde ne-am luat cornuri calde,iaurt si eu un amarat de espresso vomitiv. M-am uitat lung la pescarusi si la vapoare,incercand sa dau un sens acelei zile. Dupa ce mi-am revenit cat de cat,ne-am hotarat sa ajungem la Marble Beach,o plaja celebra,despre care vuieste internetul.Plaja de marmura,spec...