O poezie

Ma surprind deseori avand un comportament tiranic si nedrept fata de copiii mei.Uit ca sunt niste copii.Vreau sa faca asa si asa si pe dincolo.In ultima vreme am reusit sa ma uit la ele si altfel.Sa las deoparte rutina care sterge bucuria si jocul si stralucirea unei zile.Sa nu mai fiu posesiva si uracioasa si cu regulile in buzunar toata ziua, buna ziua.Sa fiu in stare sa le gasesc sufletele lor minunate si sa fiu fericita.Sa nu incerc sa impun doar pentru ca sunt mama.Sa le gasesc esenta fiintei lor si sa dansez impreuna cu ele prin viata.Simt ca m-am schimbat mult in ultima vreme si ca incet-incet, sufletul meu se curata de tot balastul adunat in ultimii ani.Am timp,am liniste ,am echilibru si ele simt asta.Si pentru ca nimic nu e intamplator,aflandu-ma in starea asta,am descoperit o poezie superba,adevarata si pe care orice mama ar trebui sa o invete pe dinafara.Si imi e rusine ca nu o stiam.

Kahlil Gibran:Despre copii

Copiii voştri nu sunt copiii voştri.
Ei sunt fiii şi fiicele năzuinţei Vieţii spre ea însăşi.
Ei vin prin voi, dar nu de la voi.
Şi deşi ei sunt cu voi, ei nu vă aparţin.

Voi le puteţi da dragostea voastră, dar nu gândurile voastre,
Pentru că ei au propriile lor gânduri.
Puteţi oferi o casă pentru corpurile lor, dar nu pentru suflete,
Căci sufletele lor locuiesc în casa lui mâine, pe care voi n-o puteţi vizita, nici măcar în visele voastre.
Voi puteţi să vă străduiţi să fiţi ca ei, dar nu să îi faceţi pe ei aidoma vouă.
Pentru că viaţa nu merge înapoi, nici nu întârzie asupra lui ieri.

Voi sunteţi arcurile din care copiii voştri, ca săgeţi vii, sunt trimişi înainte.
Arcaşul vede ţinta pe  calea infinitului şi El vă îndoaie cu puterea
Lui, ca săgeţile Lui să meargă iute şi departe
Fie ca îndoirea voastră în mâna Arcaşului să fie către bucurie;
Căci aşa cum El iubeşte săgeata care zboară, la fel iubeşte El şi arcul
stabil.

(Din "Profetul")

                            Voi puteţi să vă străduiţi să fiţi ca ei, dar nu să îi faceţi pe ei aidoma vouă.
                            Pentru că viaţa nu merge înapoi, nici nu întârzie asupra lui ieri.