De miercuri incoace parca am capul bagat intr-un cerc mic de tot,care, pe masura ce ziua inainteaza,se face tot mai mic.Am dat cu ketonal,am dat cu antinevralgic,nimic.
Nu am mai stat nici macar pe net,de blog ce sa mai zic...
Zilele s-au scurs cu incetineala melcului,toate lucrurile mi-au cazut din mana,nu am fost in stare sa citesc un rand din niciuna din cele trei carti incepute,nu am vazut un film,nu am ascultat o melodie...Triste zile...
Am adormit in fiecare seara la 9,inaintea fetelor,sperand ca prin somn sa scap de durerea de cap.
In zilele astea fara cap si fara coada,mi-am dat seama ca am uitat sa-mi sun una din cele mai bune prietene si sa-i urez la multi ani....Nu am uitat in nici un an si suntem prietene de 31 de ani...Semne clare ca imbatranesc...Mi-am adus aminte ca a fost ziua ei,pentru ca mergand pe strada spre scoala,la un semafor cineva asculta Bee Gees si intr-o secunda am fost inapoi in timp,la "ceaiurile" pe care le dadea Mada de ziua ei,unde dansam ca nebunii pana la 11 noaptea, cand veneau ai nostri sa ne ia acasa...
Pentru Mada si pentru anii in care nu aveam nici o grija,un pic de Bee Gees:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu