Treceți la conținutul principal

Fotografii amare

De obicei sambata ieșim pe afară.Un parc,un film,o plimbare,o inghețată.Azi insă nu am avut chef de scos nasul din plapumă.Am mancat in pat,am dormit,am baut un ceai,am mancat,am baut o bere și tot așa.Fetele au inventat tot felul de jocuri,au fost cantarețe,dansatoare și apoi fete model (striga lumea dupa el,cum ar zice Artanu'),au decupat,au desenat,s-au bătut și au intors casa pe dos.
Am zapat mult tv-ul.Probleme mari de tot au ăștia la mansardă,zau așa!
Trecând peste mizeria asta sinistră de la tv,din ce in ce mai uriașă,de parcă mai mulți nebuni au pus pariu care reușește primul sa aibă cel mai cretin public,deci trecând peste-adică inchizând televizorul,am intrat pe internet cautând lucruri interesante,citind presă (mult mai primenită față de tv) sau blogărind.
Și am ajuns să văd niște fotografii extraordinare.Nu mai știu cum am ajuns la ele ca să pun link,cred că dintr-un ziar dacă nu mă inșel,dar vă zic unde le puteți vedea.
Lăsând la o parte faptul că omul care le face are o poveste interesantă,fotografiile lui m-au lăsat cu gura căscată.M-am cutremurat,m-am minunat,am plâns,m-am emoționat.Mi-au spus fiecare o poveste.Am simțit emoție.
Poate le-ați văzut si ați auzit de el,dar dacă nu,merită să le vedeți.
 Aici:  www.mugurvarzariu.com

Comentarii

  1. Urmaresc blogul lui Mugur.imi plac enorm fotografiile lui,mai ales aia cu noaptea in cimitir luminata de flacari.

    RăspundețiȘtergere
  2. Din care ziar sunt facute fotografiile?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Thassos-vestita Marble Beach si Makryammos Beach (VI)

In ultima zi a vacantei,ne-am trezit cu noaptea-n cap.Si cand spun cu noaptea-n cap,asta este o piatra de incercare pentru familia noastra.Noua ne trebuie mult somn si oricine ne intrerupe de la aceasta sfanta activitate,are de suferit.De data asta,au fost proprii nostri copii,care nu avut somn si s-au gandit sa-si spuna bancuri-evident proaste,incepand cu ora 4 dimineata.Oricat ne-am rugat de ele sa inceteze,oricate perne ne-am pus in cap,pur si simplu nu au incetat.Asa ca,intr-un acces de nervi,le-am imbarcat la 6 fara un sfert in masina si am plecat fara nici un tel anume,implorand soarta sa nu ne ruinam ultima zi de vacanta.Am ajuns in Limenas,in port,dupa aproximativ 40 de minute,de unde ne-am luat cornuri calde,iaurt si eu un amarat de espresso vomitiv. M-am uitat lung la pescarusi si la vapoare,incercand sa dau un sens acelei zile. Dupa ce mi-am revenit cat de cat,ne-am hotarat sa ajungem la Marble Beach,o plaja celebra,despre care vuieste internetul.Plaja de marmura,spec...

La geam

La  geam Când  a  plecat  prima  oarā  de  acasā ,  Scândurā  avea 13  ani .  Furase  to ți banii de întreținere pe care maică-sa îi ținea in volumul 2 din Torente. Își îndesase două tricouri și niște  pantaloni într-un rucsac verde , plus o sticlă de apă și  niste  sendvișuri. În ziua aia de primăvară- pentru că fugea doar primăvara- când tot orașul mugea, când iți venea să fugi in pădure și să te tăvălești în pământul crud, a luat primul tren  catre  satul dintre dealuri  ș i a ajuns spre sear ă  in casa bunic ă - sii  dinspre tat ă , o femeie  prapadit ă , mic ă ș i slab ă , care nu-l  intreba  niciodat ă , nimic.  A stat dou ă  zile in care nu a vorbit cu nimeni, dou ă  zile in care a stat  intins  in livad ă ,  urmarind  norii. A m â ncat doar ni șt e  branz ă   s ă rat ă  si  cateva  ou ă  ...

Do it yourself ?Sau nu?

Imi aduc aminte perfect că atunci când eram in școala generala și chiar in liceu,mama mă surprindea intotdeauna cu ideile ei trăznite intr-o joacă de-a designerul de interior-adicătelea in mutatul mobilei prin casă,că pe vremea aia maică nu prea erau bani să iți cumperi alte lucruri.M-am intrebat cum reușea sa facă asta,ea fiind mica de inăltime și destul de slabă.Cum?Dar mai ales de ce?Ea imi spunea ca simte nevoia sa schimbe decorul,eu cred ca avea surplus de  energie și un dor de ducă permanent. Pe mine nu m-a prins flama asta,nu că n-aș avea dor de ducă,ci pentru că am doua maini stângi si un surplus de lene,deci e exclus sa fac ceva ce nu e in fișa postului.Plus că nici ai mei nu gustă schimbarile,observ ca se simt mai bine intr-un cadru "fix" si ca se obișnuiesc cu anumite lucruri.De exemplu zilele trecute am vrut să arunc din bucătărie un mănunchi din spice de grâu si au protestat amândouă,pe motiv că mănunchiul ăla stă in bucătarie de când se știu ele... Dar,cum su...