cuca-jurnal de zile bune

Oldies but goldies

2012-03-02T21:14:00.007+02:00

De cele mai multe ori,vinerea incepem sa ne uitam la filme.Daca suntem in toate mintile,pe la 1-2 noaptea ne culcam, insa daca avem o doza suficienta de cola,cafea,whiskey sau gin,batem linistit ora 4.Ce conteaza ca a doua zi suntem zombie...Din pacate,maine copilul mare are concurs (ce om fara suflet pune concursurile astea sambata????) asa ca sper sa fiu o mama responsabila (ah,ce plictisitor) si sa ma culc devreme.
Astept cu nerabdare toata saptamana serile astea de home cinema.Inchidem luminile,asezam bauturile si gustarile si dam drumul la magie.
Acum ni s-a pus pata pe filme vechi,dar in curand ne vom alege cate un actor/actrita si vom vedea cele mai bune filme cu el/ea.
Primul pe lista e Robert de Niro,dar avem nevoie de multe weekend-uri sa acoperim tot,asa ca vom face o selectie...
Apoi Jeff Bridges,apoi Jack,apoi Michele Pfeiffer,apoi...
In seara asta avem "The Deer Hunter" si "A place in the sun" .Lista cu filmele de maine e inca deschisa.Eu vreau sa vad "Once upon a time..." si "Amantul" ,dar nu stiu daca se voteaza...
Oricum, lista e lunga,sunt filme vechi pe care vrem sa le vedem sau revedem,sunt filmele noi la care nu ajungem niciodata,asa ca avem multa treaba:)
Si acum soundtrack-ul din The Deer Hunter

So,I'm out of here...

De Martisor

2012-03-01T14:43:00.000+02:00

Pentru toate femeile din viata mea.
Pentru fetele mele zgubilitice.
Pentru mama mea draga.
Pentru Diana si pentru mama Jupanului.
Pentru prietena mea de departe,dar totusi cea mai aproape..
Pentru prietena mea din scoala generala...
Pentru prietenele mele pierdute si niciodata uitate.Pe care uneori le visez...
Pentru prietenele noi.
Pentru prietenele ce vor veni.
Pentru voi, Doamnele mele :

De la Oscar

2012-02-27T22:34:00.001+02:00

Preferata mea:

sursa:www.justjared.com

Preferatul meu:

sursa:www.justjared.com

Insomnie sau cea mai lunga postare de pe acest blog (Subtitlu:Circulara)

2012-02-25T23:27:00.004+02:00

AVERTIZARE:

Este un roman fluviu.Poate dificil de urmarit,pentru ca este aproape dimineata si scriu de ceva timp,asa ca e posibil sa apara ceva greseli.Sunt gandurile mele,intr-o noapte fara somn,la sfarsit de iarna.

STAREA

Sunt treaza de cateva ore si nu mai exista nici o sansa sa ma intorc in somn.M-am gandit la toate drumurile parcurse pana acum de copiii mei,cresa,gradinita si scoala si la cat de aberanta este societatea in care traim.Cat e de putreda si de mizerabila.
M-am gandit cat sunt de neputincioasa in modul meu de a protesta...M-am gandit la zilele fara apa calda si la toate privatiunile de pe vremea lui ceausescu.M-am gandit la prietena mea din copilarie care era sa moara din cauza unui avort facut intr-un apartament de bloc.Si mi-am adus aminte de furia aia care-ti inrosea ochii, de blestemele mocnite,de umilinta zilnica.
De catva ani ,in anumite situatii,traiesc aceeasi stare de umilinta.E o altfel de umilinta,daca atunci avea forma unei femei- gardian,acum umilinta e imbracata in haine de firma si miroase a parfum.Atunci femeia-gardian statea in mijlocul multimii si multimea simtea frica,dar multimea era mai umana.Acum umilinta in haine de firma,e peste tot.Atunci puteai sa o arati cu degetul,acum e multiplicata.
Acum s-a mutat in cozile interminabile din institutii,in aroganta functionarilor,in timbrele pe care nu le gasesti la sectia financiara,ci la posta,dar la posta n-are si atunci te plimbi prin oras rugandu-te la D-zeu sa gasesti timbrele alea nenorocite,sa le lipesti pe hartiile lor nenorocite si sa te asezi la cozi-iata,in fata unui ghiseu pe care-l banuiesti a fi cel corect...Dar intotdeauna e celalalt ghiseu...
Umilinta s-a mutat in incercarea de a face totul corect si de a te trezi la sfarsitul zilei cu sufletul greu ca iar a fost nevoie sa pupi poala popii si sa dai o spaguta mica si sa ii raspunzi civilizat vitei de la ghiseu,care te intoarce pentru a treia oara cu dosarul...
Umilinta s-a mutat in mirarea din glas cand deschizi mailul cu oferte, oriunde pe litoralul romanesc...
Apoi o vezi pe toapa de udrea la televizor.Apoi pe toapa de eba la televizor.Si pe toate toapele si toti topii ,fie ei portocalii,cacanii sau ce culori si-or mai pune pe fetele alea buhaite....
Apoi iti internezi mama in spital si te uiti umilita la gandacii de pe noptiera...
Vrei sa parchezi masina dar nu ai cum si atunci te invarti cam juma de ora,pana reusesti sa o infigi intr-o rana pe un colt de strada....
Te simti umilit ca nu exista alternative normale pentru o femeie care vrea sa stea cu copiii ei mai mult de o ora pe zi.Nu exista,pentru ca nu exista sistem de part time,daca nu te prinde ora 7 la birou, se cheama ca nu esti competent.Trebuie sa muncesti pana seara,asa e normal,da-o-n pizda masii de familie,copiii cresc si singuri,toata lumea face asa!!!Tu de ce nu poti??Esti dezorganizata si incapabila, asta esti tu!
Cel mai mult si mai mult ma simt umilita de mine.De mazga asta care mi s-a prins de suflet.De toate vorbele fara finalitate.
De faptul ca majoritatea cunoscutilor mei au votat cu imbecilii astia si ca acum sunt cazuti pe spate de morga lui ungureanu si de eleganta lui suciu...Si eu vad negru in fata ochilor.

CAUZA

Zilele astea am fost extrem de aproape de institutiile statului.De anaf,de casa de pensii,de evidenta persoanelor si de inspectoratul scolar.Mult peste puterile mele intr-o saptamana.Am ocolit cat am putut,dar acum chiar nu mai pot amana nimic.Eram oarecum anesteziata si impacata cu situatia de cacat din tara,dar, dupa atata liniste in viata mea frumoasa,din casa mea linistita,socul a fost violent.

In general nu sunt impotriva schimbarilor,daca ele sunt menite sa duca lucrurile spre bine,evident.Accept si eventualele neplaceri care decurg din asta,firesti de altfel.As spune si chiar spun ca accept sa dau spaga ,daca asta imi rezolva rapid lucrurile.O fac pentru nervii si pentru linistea mea.O fac sa castig timp.
Nu accept insa sa fiu nevoita sa ma milogesc,ploconesc,sa fac un catralion de drumuri inutile,sa ma gandesc la planul A,B si C,ca intr-o strategie de razboi ,facuta la masa din bucatarie.

SITUATIA

Vreau doar sa va zic de ce m-am apucat sa scriu.Pentru ca la sfarsitul lunii ianuarie mi-am dus dosarul la scoala,sa imi inscriu copila mica la clasa pregatitoare.Dosarul continea in afara de actele uzuale,copii,paracopii,hartie de la directoarea gradinitei (hartie care nu e asa usor de obtinut,ca sa stiti),hartie de la medic,medic care nu a vrut sa-mi dea hartia decat dupa ce a vazut copilul,asta inseamna programare,stat la coada,etc,etc.Apoi mers la secretariatul scolii dupa adeverinta ca celalalt copil urmeaza cursurile din scoala respectiva.Intr-un cuvant,timp.
Sa aflu saptamana asta ca dosarul meu de fapt nu este valabil,ca a venit o "circulara" si ca nu se stie daca am sau nu am loc .Oricum,reveniti dupa 15 martie.Mai precis pe 20,in cazul in care mai exista locuri.

POVESTEA NR.1

Inscrierea la scoala,gradinita,cresa,orice,exceptandu-le desigur pe cele particulare,este o aventura in sine.Povestea este traita de mine,poate altii au stiut sa rezolve altfel,dar din ce vad zilele astea in jurul meu,cred ca multa lume a trecut prin situatii similare.

Am doi copii.Maria este cea mare,care acum are 8 ani.Am stat cu ea acasa 9 luni dupa ce s-a nascut,dupa care m-am intors la birou.

VARIANTELE

1.Bunicii nu aveau cum sa ne ajute,mama fiind destul de nevricoasa pentru a face fata unui program de 10 ore,plus naveta Mosilor-Militari.De fapt,nici nu am luat in calcul aceasta solutie decat in varianta prescurtata de a ma ajuta cand nu exista alta cale.De fapt,mi-a zis de la inceput,fetito,descurca-te!Ai vrut copii (eu aveam 37 de ani,adica chiar voiam copii!!!),vezi-ti de ei.Eu la pranz dorm,am seriale si nu am timp de asa ceva...Mie mi s-a parut cinstita atitudinea ei si a fost ok.Cu toate astea a venit,saraca de cate ori am chemat-o,iarna,vara.
De soacra-mea nici nu putea fi vorba.In primul rand ca locuieste in alt oras si in al doilea rand,venirea ei ar fi echivalat cu un divort rapid,ca o lovitura de cutit bine plasata.

2.Alta varianta ar fi fost o bona.Nu am fost niciodata convinsa de eficacitatea introducerii in casa a unei persoane total straina de familia si copilul meu,pe care practic i-l puneam in brate pentru intreaga zi.
Am zis totusi,iar sclava prejudecatilor,hai sa incerc.
A fost o nenorocire.Mi-au aparut in cale toate hadele pamantului,toate stirbele carora le putea gura,toate nespalatele.Si alea care erau mai rasarite,imi ziceau de la inceput,nici nu apucam sa decshid gura,ca ele nu fac menaj si ca vor carte de munca.Plus ca erau cu niste ifose,incat in mod sigur ar fi plecat in cateva zile.

3.Asa ca ne-am hotarat sa o ducem la o creso-gradinita particulara,deschisa de curand,nu foarte departe de casa,la un pret maricel dar nu sa te cocoseze.Alta varianta nu era.Acum uitandu-ma inapoi ,varianta ar fi fost sa stau eu cu copilul,punct.Dar,pe vremea aia banii mi se pareau extrem de importanti,la fel si pozitia si firma buna la care lucram.
Asa ca la 10 luni,Maria a pornit cu pampers-ul in fund,la cresa.Se intampla in decembrie.N-a fost nici bine,nici rau.Mai spre rau,tinand cont de ce s-a intamplat mai pe urma si de poala de bani data.
In iulie am gasit-o in curte,plina de vanatai si sange pe fata,cu nasul spart (trage si acum pentru asta,intre timp l-a spart si mai rau,in parc).Avea 1 an si 6 luni.Cazuse din leaganul din curte.Nu stiu cum,nu stiu de ce,dupa explicatiile fetelor de acolo am dedus ca nu fusese supravegheata.Am retras-o imediat,momentul fiind bun,intram in vacanta,puteam sta impreuna si gasi o solutie.
M-am gandit ca daca la o particulara,unde cotizam la greu isi rupe nasul,pai sa incercam la stat.
Am gasit-o pe Cresa Ciobanasului.Acolo am stat ore intregi,timp de o luna intreaga,cand eu,cand Jupanul,la usile directoarei.M-am ploconit,m-am maimutarit,m-am imprietenit,am facut tumbe,am stat intr-un picior.A fost inscrisa.A stat acolo doi ani,timp in care nu a invatat nici engleza,nici sa picteze,nici sa faca broderie manuala,dar a invatat sa manance singura,sa faca pipi la oala,sa-si spele mainile si sa se imbrace.Sa zica poezii si sa cante.Sa danseze si sa caute furnici,Uneori le manca,dar nu a patit nimic din cauza asta.Singura problema era programul.Aici a fost un adevarat balet.Cine o ia,zi de zi.Poate sa angajez o bona?A luat-o ta-su si cand ta-su era departe de casa,mama venea la mine,eu fugeam de la birou,o lasam acasa,apoi ma intorceam la birou...

4.Cand a implinit 3 ani,am inceput sa caut gradinita.Am vizitat cateva din cartier,toate nasoale.Fara curte,cu miros de igrasie,scari dubioase,educatoare isterice.
Stiam de o gradinita vis-a vis de gradina Icoanei.Imi placea cladirea foarte mult si de cateva ori,cu totul intamplator vazusem si curtea.Mare si spatioasa,umbroasa.
M-am dus acolo cu actele,cu cadoul,am avut o discutie,am fost trecuta pe lista,urmand ca in martie sa vin pentru inscrierea definitiva.In martie,imi spune,pe un ton taios,ca nu mai e valabila inscrierea ,pentru ca venit...cine a venit?o circulara...Circulara care zicea negru pe alb ca nu pot fi inscrisi decat copiii care stau in apropierea scolii...Ce inseamna "apropiere" intreb?Pai aproximativ 2 km!!!Si cum ii masurati,doamna?Cu piciorul,cu palma,cu rigla?Poate cu gura?
O intreb daca s-a uitat pe buletinul meu...Zice,doamna,imi pare rau,nu mai sunt locuri,dar incercati la gradinita cutare,sa stiti ca e foarte buna...
Am crezut ca ii bag un pix in ochi...Mi-am iesit din minti si i-am zis sa-mi dea toate dosarele copiilor inscrisi,cu adresele lor nenorocite si ca voi masura eu distanta de la gradinita pana unde trebuie.Bineinteles ca mi-a dat un dosar peste ochi.
Intre timp,m-am interesat in dreapta si in stanga si am constatat ca exista tarife bine stabilite.Piata neagra era la indemana mea.Pretul pleca de la 200 de euro pentru o gradinita bine cotata si se oprea pe 70-80 pentru una mai naspeta.Am ales o gradinita unde tariful era 150 de euro-deh,in centru ,ca doar nu era sa strabat juma de bucuresti,am facut plic,am facut dosar,am inscris copilul.Batem palma,bem aldamasul.Nu eram prea incantata,nu aveau curte si nici locuri de parcare,dar nu era nici de lepadat.
In timp ce ma ocupam cu aceste faradelegi,pentru ca mi se parea o chestiune de onoare sa ii fac viata amara directoarei care ma amagise,o sunam zilnic.Si ii ziceam ba una ,ba alta.N-am injurat-o,daca la asta va ganditi.I-am zis ca am facut reclamatie,ca am aflat de un copil inscris care sta la mult mai mult de 2 km,ca voi face tambalau,ca o dau la ziar,ca sa-mi zica tariful...Cand nu-mi raspundea la mobil,o sunam pe fix sau ma duceam la ea la usa...Intr-un final ma suna si-mi spune ca ma pot duce cu dosarul!!!Altul, evident!!!!
Cu onoarea reperata,nu m-am putut abtine sa nu ma intreb ce si-o fi cumparat directoarea cealalta de banutii mei...Imi parea fashion-addicted,cred ca vreo carpita,ceva...Ca o paranteza,a fost o mare doamna,a primit plicul cu gratie (experienta isi spune intotdeauna cuvantul) si nici macar nu l-a deschis...E,ce ziceti?
Eu una,am apreciat.
Bun,ultimul capitol.
5.Scoala.Aici,totul s-a desfasurat rapid.La un revelion,vorbeam cu niste amici despre scoli si unul din ei mi-a sugerat sa incerc la scoala unde suntem acum.Mi-a zis ca e o scoala buna,de fite ce-i drept,dar ca se invata carte.Trebuie sa spun din capul locului,ca mie cel mai important mi se pare ca scoala sa fie langa casa.Nu as fi acceptat in ruptul capului sa strabat jumatate din Bucuresti,sa-mi chinui copilul rapindu-i dimineata cel putin o jumatate de ora de somn,pentru nici o scoala de elita.Sa revin.Dupa ce mi-a zis ca scoala e buna,a zis ca ma ajuta cu inscrierea.Pai nu a mai contat nimic,Doar gandul ca trebuie sa ma razboiesc cu alta specie de directoare ma ingrozea.Asa ca,iata-ma inscrisa.Repede.

POVESTEA NR.2

Cu fata cea mica,sunt alte povesti.Povesti oribile,legate de o bona.Pe Ileana am lasat-o singura de la 6 luni.N-am sa-mi iert niciodata asta si am sa ma simt vinovata in fata ei cate zile am sa am.Nu mai scriu motivele care m-au determinat sa ma intorc la birou.O revista buna,o oportunitate.Am angajat o bona (pentru ca era mult prea mica sa o duc oriunde) care s-a dovedit a fi o nemernica.Bietul copil,care incepuse diversificarea,nu era hranit in timpul zilei decat cu lapte.Probabil ca mastera naibii se plicisea sa incerce sa o hraneasca,Ileana fiind un copil extrem de dificil la capitolul asta)- si o mufa la biberonul cu lapte.Ne-am dat seama destul de tarziu ca nu e ok.In vremea aia,eu eram o dementa,care nu dormea noaptea si care ziua umbla de nebuna,asa ca mintea mea nu era tocmai intreaga.Pe bona am dat-o afara dupa ce ne-am dat seama ca Ileana nu e bine ingrijita si dupa ce intr-o buna zi ,Jupanu a venit acasa mai devreme si cum e el silentios ,asa ca o masina germana,bona nu la- auzit.A stat tipa pe balcon,fumand,vorbind la telefon si cascand gura la traficul intens,o ora,timp in care nici macar nu a decshis usa sa vada ce face copilul...Dupa aia si-a luat zborul cu totul.
Asa ca Ilenuca s-a dus la cresa.Numai ca intre timp se imbolnavise atat de rau,incat urmatoarea perioada a stat numai in spitale.
De perioada aia nu voi scrie nimic,pentru ca nu vreau sa-mi amintesc,pot doar sa spun ca a fost cea mai cumplita din viata mea.

AZI

Ca sa inchei.Ileana trebuie inscrisa la clasa pregatitoare.In februarie i-am facut dosarul.Ma duc acum doua zile la scoala si aflu ca nu mai este valabila inscrierea pentru ca...exact,a venit o "circulara".De anul asta,scoala centrala este scoala de circumscriptie si au prioritate doar copiii din zona.Nu stim cine a ales strazile din "zona",pentru ca nu exista nici o logica.Eu stiu un tata care locuieste la doua strazi de scoala si nu este arondat,dar sunt arondati cei din Stefan cel Mare!!!
Asa ca,tot ce pot sa fac este sa astept pana la urmatoarea perioada de inscriere.Azi m-am dus la inspectorat.Oamenii aia ma stiu,ma mai duc din cand in cand sa nu-mi ies din mana.Le-am comunicat azi, ca in cazul in care nu pot sa-mi inscriu copilul,voi veni in fiecare dimineata cu el de mana si vom sta la poarta,pana ce-mi va explica cineva, prin ce miracol divin as putea sa fiu in doua locuri diferite,cu doi copii diferiti,la aceleasi ore,dimineata si la pranz....
Cat despre scoala din cartier unde sunt arondata,scoala care are seringi folosite, aruncate in curte si unde sunt in proportie de 70% tigani care se injura de mama si care simuleaza sexul oral cu colegele lor,ii propun d-lui funeriu sa-si aduca copiii din Franta si sa-i inscrie la ea.Stiu asta pentru ca am fost acolo la niste cursuri de dans (cu fetele).

PRECIZARI

Nu am nici o problema cu scolile de cartier.Daca lucrurile ar functiona normal si aceste scoli ar fi decente,daca inscrierea ar decurge firesc,as fi inscrisa la scoala de peste drum.
Nu sunt mai presus decat alti oameni si nu ma deranjeaza nici un copil,fie el tigan.De preferat sa fie spalat si cu bun simt.
Dar nici nu pot sa-mi arunc copiii intr-o cloaca ,de dragul reformelor acestor scarbe de guvernanti,care copiaza modele de afara,fara ca in prealabil sa le muleze pe realitatea din tara.Sunt orbi si surzi,incredibili de aroganti,spagari,mincinosi si fara nici un drag de tara asta.Majoritatea,daca nu toti,au copiii la studii afara,deci nu sunt EI in masura sa-mi spuna MIE ce sa fac cu copiii mei.
M-am uitat la toate interviurile pe tema asta,la toate conferintele de presa,am fost la inspectorat si concluzia mea ferma este ca sunt incapabili sa faca ceva,ca se bajbaie ingrozitor,ca sunt multe interese in spatele acestei reforme.Poate firme care furnizeaza mobilier,poate fonduri dubioase,poate multe alte lucruri.
Este inadmisibil sa apara la tv secretari de stat in minister si sa fie intrebati cati copiii sunt in aceasta situatie si sa nu se stie raspunsul.
Si nu,nu exista spatii,nu exista cadre didactice,nu se stie daca copilul va avea acelasi invatator timp de 4 ani sau se va schimba dupa 1 an.
Daca tot voiau o schimbare de ce nu schimba stilul de predare?De ce se pune in continuare accent pe memorare si nu pe dezvoltarea altor aptitudini ale copiilor?De ce ii asasineaza cu jdemii de concursuri din care nu inteleg decat ca Gigel are nota mai mare decat am eu?
Oare domnii de la guvernare stiu de situatia in care, la cateva licee de renume,s-a intrat cu o anumita medie si copii care au fost la liceele respective,dar au picat cu doua sutimi,sunt repartizati la alte licee-cum se procedeaza cand pici un examen in mod corect.si brusc, in timpul anului sunt inscrisi la primul liceu,copiii care au avut medie mult mai mica la examen fata de cei care acum sunt in afara acelui liceu ?Eu stiu doua cazuri...Si vin acum si-mi vorbesc de reforma!!!Cum e posibil?

Am scris mult.Nu stiu cine va avea rabdare sa citeasca.Poate nu intereseaza pe nimeni.Cred ca e doar modul meu de a scapa de probleme.
Umilinta.In haine de firma.Are pantofi noi azi,cu tocul infipt in creierul meu.

Ghinioane

2012-02-24T00:02:00.000+02:00

E aproape 12 noaptea si desi mi-am jurat ca nu ma mai culc dupa 10 seara,iata-ma ca un huhurez in bucatarie,cu un ceai lesinat in fata,nedemachiata si nespalata pe dinti.
Ma gandesc ca asa se aliniaza astrele,uneori nu-ti iese nimic,esti stors ca o lamaie ofilita si opac ca o fereastra jegoasa.
Am avut numai ghinioane.M-au prins niste scarbe de controloare in troleul 86,care,cand au auzit piuitul aparatelor ,semn ca nu mai am bani pe cartela,s-au repezit la mine ca niste ulii,de parca eram asasinul nr 1 al Romaniei.Am platit,ce era sa fac.
Apoi mi-a venit o hartie de la casa de pensii,in care sunt anuntata ca am de platit o suma cu care as putea sa stau bine mersi in Grecia doua saptamani.Eu si familia mea...
Apoi,aflu ca inscrierea de la scoala pentru clasa pregatitoare nu mai e valabila...
Pe langa toate astea umblu cu niste dosare pentru alocatiile fetelor,alocatii care au disparut in neant...
Maine e vineri.
Mai bine ma culc,asa nedemachiata si zic o rugaciune.

Spring fever

2012-02-20T23:02:00.000+02:00

Cica tangerine este culoarea anului...

Dupa blocurile gri...

2012-02-18T22:54:00.001+02:00

Da.Dupa blocurile gri se coace vacanta de vara...Stau si ma uit in nametii astia si imi dau seama ca daca nu ar fi trebuit sa duc copiii incoace si-ncolo,nu cred ca as fi iesit din casa pana ce nu as fi vazut firul ierbii...Daca ar fi sa traiesc in lumea mea imaginara,iarna s-ar trage o prelata uriasa peste oras si as vedea zapada doar in poze.
Asa ca,in ultimele saptamani ma gandesc unde sa mergem la vara.Am facut consiliu de familie,dar parerile sunt impartite si sunt in impas,ca de fiecare data cand e vorba de concediu.
Fetele vor la Iosefina ,ceea ce se va executa imediat dupa ce termina scoala,Jupanul vrea in Sicilia,iar eu vreau,ghici unde?Da,in Grecia.
Stiu,sunt plictisitoare,dar nu cred ca exista un alt loc mai bun pentru vacanta de vara.Adica,desigur exista,dar nu sunt atatia bani.Reformulez.Pentru o familie cu doi copii,plus doi adulti carora le place sa manance bun (si mult:)) si care vor sa stea minim 14 zile cu burta la soare,Grecia este locul perfect.Si pentru mine este spatiul de care am nevoie in fiecare vara...
Singura problema este drumul,care e lung si plictisitor si nu prea mai avem nervi si nici masina buna cu care sa facem asta.Un alt motiv este ca ne-am propus sa vedem Delta anul asta.
Asa ca varianta cea mai buna (oare?) ar fi sa mergem la noi la mare o saptamana,apoi hop,inca una in Delta.Zic varianta cea mai buna pentru ca nu ma duc in Grecia pentru o saptamana,ma duc pentru minim doua si daca fac asta,nu mai e timp pentru Delta...
Avand in vedere cele de mai sus,desi am jurat pe rosu ca nu mai calc la noi pe litoral,am inceput sa caut oferte.Asa cum ma asteptam, este ingrozitor de scump.Pentru un hotel de 3 stele in Mamaia,trebuie sa scoatem din buzunar 2400 de ron.Doar cazare.Doar o saptamana.O camera dubla extinsa,nu apartament,ceea ce pentru noi e un chin.Las la o parte bataia pe sezlonguri,costurile mari,nesimtirea ospatarilor,eventualele indigestii,manelele si fosgaiala din statiuni....
La o alta pensiune,cu stele mai multe,un apartament costa 550 ron pe noapte!!!!!Adica mai mult de 100 de euro!Doar mic dejun...mi se pare incredibil asa ceva.Nici macar nu am marea la picioare in banii astia si ca sa ma car cu toate tarabutele agatate de gat si cu doi copii,chiar si 15 minute,mi se pare mult.
Am facut cateva simulari de buget si ne da asa:aproximativ 4000 de ron pentru o saptamana la hotel de 3 stele,masa si casa+transport+diverse ,asta inseamna cam 930 de euroi...Plus o saptamana in Delta-unde e destul de scump,ajungem la bugetul pentru doua saptamani si mai bine in Grecia...
Ce sa mai spun?Ca ma apuc din nou sa caut oferte pentru Grecia.
Si iar ma apuca nervii pe tara asta si pe hotii astia care ne conduc,deghizati in intelectuali sau nu,pe otrepele astea mizerabile de care nu vom scapa in veci,de oamenii care nu fac nimic,de mine care comentez steril de la biroul din sufragerie si ma cuprinde lehamitea si scarba si dorul de duca.
Si imi pare atat de rau de Delta...Si de marea mea cea neagra,careia i-am spus atatea lucruri despre mine si de care mi-e atat de dor...
Asa ca stau la fereastra si visez la zile mai bune si mai colorate.Si tot nu stiu exact unde o sa mergem la mare...

Doar azi...

2012-02-14T21:01:00.000+02:00

Draga mamii...doar azi mai ai sapte ani...Copilul meu mic,copilul meu mare,copilul meu iubit...Zuza mea.
Azi te-am certat ca nu ai facut curat in camera si ai intarziat cu lectiile,te-am certat ca nu ti-ai pus sosete si ca ai stat cu picioarele pe gresia rece din bucatarie,te-am certat ca ai ras de sora ta,te-am certat ca ai fost obraznica...
Acum,pe furis,la tine in camera, te tin de manuta ta de copil si iti mangai obrazul ca o piersicuta si iti soptesc cuvinte de alint.
Stiu ca mai e un pic si ai sa zbori,ca o sa vina vremea cand o sa pui pret mai mult pe cuvintele prietenilor,cand o sa fii nemiloasa cu mine,cand o sa intarzii acasa,iar eu o sa-mi frang mainile de neliniste.O sa-mi faci tot ce i-am facut eu lui mamaie.Stiu asta de la ea,de cand aveam 18 ani si o scoteam din minti si imi spunea,lasa ,ai sa vezi...
Dar acum sunt aici,te tin de mana ta pufoasa si iti ascult respiratia.Vorbesti si in somn la fel de mult ca si atunci cand esti treaza... cu cine vorbesti?
Acum ma duc sa-ti fac tortul tau preferat.Ma pregatesc pentru ziua de maine,de poimaine si pentru toate zilele impreuna cu tine.

Luni,13

2012-02-13T22:33:00.001+02:00

Ce poti face intr-o astfel de seara,cainoasa de-a dreptul si de-a latul,asta ca sa ajung mai repede la subiect?Sa mergi,eventual pe jos,la spital.La Matei Bals mai precis.Pentru antirabice si alte minunatii,pe care cu drag as vrea sa le var in ochii tuturor acelora care nu doresc ca turbatii caini ai capitalei sa dispara.
Anul trecut mi s-a intamplat mie .
Anul asta,adica in seara asta,i s-a intamplat Jupanului.Venea frumos acasa,pe jos,visand la paharul de vin si la cina linistita din familie,cand un turbat de caine ii taie calea,sfasaindu-i pantalonii si macelarindu-i piciorul...De ce?Ca nu ii facuse nimic,el chiar nu e genul,eu ii injur si ii scuip,pizda mamii lor de maidanezi nenorociti...Da,vreau sa moara toti cainii din Bucuresti si daca nu are cine sa-i omoare,propun sa se ia fisele de la Bals,de la antirabic si sunt convinsa ca toti aia care si-au luat facut injectii si si-au luat antibiotice de-a-n proasta,o sa ridice mana...
Nu ma intereseaza parerile nimanui.Cine doreste caini, sa-i ia acasa,sa-i ingrijeasca,sa-i gadile cu pene de paun pe la cur si sa le puna masa.Eu vreau sa ies pe strada si sa fiu in siguranta.Si eu si copiii mei.Nu vreau sa ma gandesc la ce s-ar putea intampla daca vreun caine mi-ar musca copiii...
Da,cainii maidanezi sunt o problema oricat de mult ar striga toate ong-urile si toate femeile cu mustata care n-au dracului ce face decat sa hraneasca tarlele de caini din coltul blocului,oricare ar fi el.N-am vazut nici o farfuza din asta si nici un ong sa vina cu punguta si sa stranga cacatii din mijlocul drumului...E drept ca n-am vazut nici stapani de caini care sa stranga dupa propriul lui animal,dar toti se dau intelectuali si sunt cu nasul pe sus ceva de speriat...
Asa ca, cu dedicatie pentru toate "mamitelele" :lua-te-ar hengheru' Bubico"...

Inimile casei

2012-02-07T22:46:00.000+02:00

In luna februarie,familia noastra sarbatoreste.Avem un senior si avem o fetiscana obraznicuta ,care doar saptamana asta mai are 7 ani.Ne pregatim de petreceri,de cadouri,de torturi si prajituri.
In seara asta,fetele m-au intrebat ce reprezinta luna februarie.Adica ce e ea,luna februarie,asa cum decembrie e luna cadourilor...ce nume are?Le-am zis dintr-un foc ca e luna iubirii...Nu stiu de ce am zis asa,pentru ca noi nu sarbatorim nici valentine's day si nici dragobetele...Dar am zis,am zis...Si au inceput discutiile,cum e cu iubirea,cine iubeste pe cine,eu pe cine iubesc mai mult,ce haina iubesc mai mult,ce anotimp iubesc mai mult,ce culoare iubesc mai mult,ce mancare iubesc mai mult,ce film iubesc mai mult....aaaaaaaaa....
Si hai sa facem niste inimi ,una a mea,una a ta,una a lui tata,una a lui mamaie,una pentru bunica.....asa ca ne-am apucat sa croim inimi,care mai drepte,care mai strambe (inca nu le-am repartizat...)
Eu am asortat si paharul de Bloody Mary,pentru ca era culoarea serii,nu de alta...
Acum ele s-au culcat,iar eu am ramas cu multe inimi de decupat si de colorat.Nu-i nimic,o sa visez in culori...

Povestea tabloului aici

Va doresc noapte buna!

Dimineata, la pranz.Seara,dupa miezul noptii.

2012-02-06T21:46:00.001+02:00

Maine si poimaine avem liber.Fetele se vor trezi ca de obicei prea devreme pentru mine.Voi pregati micul dejun pe pilot automat,apoi ma voi baga din nou in pat,in semiintuneric si voi dormi cat vreau.Probabil pana la pranz.Mi-am propus sa nu ies din casa pana joi.Nu mai vreau sa vad iarna de afara.Am tras jaluzelele pana jos si la bucatarie mi-am pus o perdea cu fluturi portocalii.
In seara asta beau Bloody Mary pana dupa miezul noptii si citesc cartea lui T.O.Bobe-Cum mi-am petrecut vacanta de vara.Ce poate fi mai potrivit pe vremea asta infecta?
De doua saptamani imi incerc nervii cu o dieta total nepotrivita cu gerul de afara,dieta care evident,exclude alcoolul,dar in seara asta m-am hotarat sa beau si anume vodca.Finlandia,cu apa din ghetar.Si cu suc de rosii.La un moment dat o sa mananc si niste costita afumata cu ceapa rosie.
Acum astept sunetul masinii de spalat,intind rufele (sau nu) si incep sa citesc.
Initial am vrut sa ma uit la tocsouri,dar am renuntat.Ma distreaza cum ne face Basescu din vorbe si cum orchestreaza cu dibacie inca o pacaleala,in care vor crede din nou multi din cunoscutii mei.Beau si pentru asta.Nu se va schimba nimic,niciodata.Vor fi tot ei,peste tot,multa vreme de acum inainte.Refuz sa ma mai enervez.Uite,le aud pe fete.Maria vorbeste in somn si se cearta cine stie cu cine.Ileana geme incet si isi trage toate cele 5 perne peste cap.Jupanul lucreaza la un proiect si nu se aud decat tastele.E nervos si simt asta.Eu beau vodca si scriu pe micutul asta de i-pad si imi dau seama ca am nevoie de ochelari.Sau poate e doar de la vodca.Si refuz sa ma mai enervez.Cel putin in seara asta.
Am plecat.Ma duc intr-o vacanta de vara.O sa tina doar o noapte.Vara,in dormitorul meu.

Chiulul

2012-01-28T19:45:00.000+02:00

www.deviantart.com

Dintr-o data nu am mai avut chef sa scriu.Asa dintr-o data...Au fost sarbatorile,cand am fost prea ocupata cu gatitul/mesele indelungate/somnul/plimbarile/vizitele....Apoi a inceput scoala...Dintr-o data am realizat,ca dupa mai bine de trei saptamani de adormit spre dimineata,TREBUIE sa ma trezesc la 6 jumate...Asa ca o alta perioada am fost in transa...
Dar in fiecare zi,ma simteam ca si cum nu mi-as fi facut tema la romana si voi lua un 2...Simteam ca trisez,ca nu termin ce am inceput...Am intrat de cateva ori si am vazut ca inca mai deschide cineva paginile astea virtuale.
Apoi,saptamana trecuta am inceput sa vorbesc foarte mult.Din pacate,nu prea avea cine sa ma asculte,toti,care cu scoala,care cu serviciul,eu singura cu cuvintele in gat...Mi-am dat seama ca tot preaplinul asta vine si din faptul ca am lasat sa se adune triliarde de ganduri,pe care de obicei le asezam aici.
Asa ca...Iata-ma din nou aici,intr-un nou inceput.De an,de ganduri,de sperante,de vise.

Luminile triste ale orasului si haosul din sarbatorile noastre

2011-12-05T23:18:00.000+02:00

In seara asta mi-am scos fetele la plimbare pe principiul "hai sa-ti arat Bucurestiul noaptea,din centru' pan' la sosea..."
Cu copiii nu e de glumit.Ei iti spun verde-n fata ce gandesc si au o intuitie fantastica.De obicei imi ascult copiii,dar in seara asta,in centru,am fost pur si simplu ametita de puhoiul de oameni si nici macar nu m-am uitat la lumini.Dar o aud pe I.zicand:ce ne-ai adus aici,nu vezi ce porcarie de brad au facut astia?
Apoi au inceput sa danseze in strada,ca niste dervisi rotitori in cautarea adevarului,nepasandu-le nici de bradul urat,nici de lumini,nici de Mos Nicolae si bineinteles nici de indicativul prezent al verbului "to be"...

Asa e.O porcarie de brad,eco-stupid.Urat, moncher,urat.Saracie lucie.La Universitate mizerie mare.Trist si penibil.Si lumea care mugea pe bulevarde,incordata si nelinistita ca vine Mos Nicolae si ii gaseste fara cadourile de pret care sa le marturiseasca iubirile,tradarile si vinile.Oameni care alerga ca niste spermatozoizi intunecati si uriasi, cautand un ovul dispus sa-i gazduiasca.Un muget ingrozitor care nu are nici o legatura cu pacea si seninatatea si bucuria unei sarbatori.Am plecat catre casa cu tramvaiul 21,care ne-a tinut captive pret de 40 de minute la un semafor,pe motiv ca toata circulatia era blocata.
Am ajuns acasa si mi-am fiert un vin ieftin si rosu cu mult zahar,uitandu-ma la agrafele cu buburuze si la ciocolatile cu lapte pe care o sa le gaseasca copilele mele in cizme.Le-am mai luat si niste carioci sa nu zica ca sunt ieftina...
Ce bine e acasa.

Houston,we have a problem

2011-12-05T22:43:00.000+02:00

Ma duc zilele trecute sa-mi culeg copilu' mic de la gradi.Si vad pe dulap,in locul unde se pun fisele din ziua respectiva,ca sa stie si parintii ce fac odraslele lor ziua intreaga,zic,vad asta:

C'mon baby,sau mai pe romaneste, sa mori tu ca asta ii inveti la grupa mare??!!!

Stiu ca isteria cu limbile la romani din frageda pruncie e un "must",ca sa zic asa,dar indicativul prezent la grupa mare,unde cel mai mic copil cu pile-ca e "cool" sa inveti cu ai mai mari ,are 3 ani???Si jumate din ei au probleme cu vorbirea?Ca face una lectii cu ei e una,poate femeia are niste probleme ce sa zic,dar sa te si taxeze la sfarsitul lunii,this is shit,baby...

Sunt vreo 6 optionale ,engleza,unde invatam indicativul prezent, desigur,dans,pian,gimnastica,abilitati practice si inca vreo doua care-mi scapa...Noi participam la una singura,la abilitati practice.Are 5 ani,nu-i trebuie sa conjuge verbe,ea vrea sa faca asta:

Mi se pare fascinant sa stii mai multe limbi straine.Dar parca zilele astea totul se petrece cu viteza luminii,te simti obligat sa iti inveti copilul prea devreme,prea repede,prea mult, ca nu cumva sa piarda startul.Parca sunt in Matrix si cineva ma obliga sa-mi pun copilul in fata unui supercomputer si sa invete in 6 secunde sa piloteze un elicopter..Parca nimeni nu mai are timp,totul e in viteza a cincea.Engleza,franceza,germana,club de matematica,concursuri de cultura generala...Stiti cate carti are un copil intr-a doua?Patru la romana,in afara de manual.Doua culegeri la mate,in afara de manual.Talmes-balmes.

Si ce daca?Azi,in curtea scolii,care e si liceu,stateau doua pupeze fardate si la omusorul din gat si discutau:

-Du-te fa in p...la mea,ca e mai misto al meu...

-Hai ca o sugi,panarama...

-Zi,vii sambata la tarfa aia?

Si nu,nu vorbeau nici in engleza si nici in franceza si m-as mira daca ar fi scris corect ce au debitat acolo,in poarta scolii.Stiu,stiu,sa nu generalizam.Drumul e acolo,la o aruncatura de bat.

2 Decembrie

2011-12-01T21:35:00.001+02:00

Desi nu iubesc Romania si desi sunt pur si simplu isterizata de avalansa de iubire din televizoare si ziare,care au innebunit subit zilele astea si inca la unison ,marturisesc ca m-am lasat manipulata de cei de la Pro Tv-care detin suprematia in domeniul asta al manuirii maselor in mod profesionist- m-am intrebat care e treaba cu iubirea fata de tara...
Nu iubesc Romania.O iubesc pe mama si asta a contat mai mult pentru mine in luarea unor decizii.Nu am vrut sa fiu copilul de "hartie",vazut in poze si scrisori....Desi,acum fac planuri pentru cum vor pleca fetele mele cat mai departe,cand o veni vremea.
Asa ca nu,nu iubesc Romania.Iubesc cateva locuri,din ce in ce mai putine (de fapt iubesc amintirea lor) si iubesc cativa oameni,din ce in ce mai putini.Sunt doua locuri in care as vrea sa imbatranesc: fie in Grecia,fie in Australia,dar numai Dumnezeu stie ce va fi...Prefer sa-mi fie dor de tara decat sa-mi fie sila.
Ma uit la toate reportajele astea despre strainii care au ales ca asta sa fie tara lor..Cat de fals e totul si de rastalmacit...Ce stim noi despre ei?Habar nu avem motivele reale pentru care au facut alegerea asta,dar arata bine povestile astea impachetate si livrate la tv,nu?
Nu iubesc Romania pentru ca nu stiu cine e Romania...E un spatiu care mi-a fost repartizat candva,demult,dar asta nu inseamna ca iubirea a fost inclusa in pachet.
Eu imi iubesc copiii,barbatul,mama si pe mine.Spatiul din jurul nostru,creat din iubirea noastra,poate fi reconstruit indiferent de locul unde suntem.Aici sau aiurea,ce conteaza?
Ma bucur ca maine e 2 decembrie si ca toate astea se vor termina.Maine n-o sa mai stie nimeni de ce azi a iubit-o asa tare pe Romania.Poate pentru ca fost liber.

Pe pilot automat

2011-11-25T22:18:00.000+02:00

Am stat departe de lume si de blog.In afara faptului ca oboseala mi-a cuprins fiecare celula din corp,ca mi-a dat tarcoale o gripa pe care am ucis-o cu bai fierbinti si multe ceaiuri,am fost cuprinsa si de un sictir ingrijorator fata de orice urma de socializare.
De cand stau acasa si nu mai sunt obligata sa mimez diferite stari induse doar de convenienta sociala si de cand mi-am facut curat in minte ,pur si simplu nu mai am chef sa ascult pe oricine ,spunandu-mi orice.Chiar nu ma intereseaza parerile unora sau altora -nu ca m-ar fi interesat foarte mult inainte-dar unii oameni se simt datori sa faca conversatie ,habar nu am din ce motiv.Tacerea este un lucru extrem de rar zilele astea si apreciez mai mult un zambet fermecator in locul unei avalanse de cuvinte si de pareri necerute de nimeni.Si am descoperit puterea lui NU.Cat e de bine cand poti sa spui:nu,nu vreau sau nu,nu sunt de acord .
Imi plac oamenii.Mult.Niciodata nu am fugit din calea lor.Am fugit insa din calea celor care te judeca,care dau verdicte,care au impresia ca sunt buricul pamantului,care cred ca lumea e in alb si negru,care nu iarta,care intra in viata ta fara sa-i chemi,care scormonesc,care uita cat e de buna viata.
Oamenii incrancenati.De o idee,de o stare.
Pilotul automat a functionat de minune.Am facut ce am vrut cu mintea mea,in timp ce imi onoram treburile zilnice.La 9 seara ma decuplam si adormeam inaintea fetelor.Nici macar la Vocea Romaniei nu am fost in stare sa ma uit...
Din pacate,am lipsit la intalnirea de seara cu spatiul meu drag.De obicei eu scriu noaptea,cand in casa e liniste,cand e aprinsa doar veioza,cand am castile pe urechi si ascult muzica,cand beau un pahar de vin.Sunt orele mele de relaxare.Blogul,apoi o carte,apoi somn.
De data asta a fost doar somn.Mult.Ca o binecuvantare.
Acum mi-am incarcat bateriile pana anul viitor.Azi am avut suspect de multa energie,asa ca perioada de hibernare a luat sfarsit.
Mi-am scos caietul pentru listele de Craciun,am sters praful de pe cutia cu beteala si decoratiuni,am pornit cuptorul,sunt pregatita.Si mai presus de orice, am trei carti care asteapta cuminti pe noptiera:
Memoriile... ,Inelul de Aur ,Copilaria la romani .Le mangai cu privirea si astept bucuroasa momentul cand le voi citi.
Si pentru ca zilele astea mi-a tinut de urat Michael Buble:

Stiu ce fac in decembrie.

2011-11-15T21:52:00.000+02:00

Ma duc la film.La acest film.

November Raw

2011-11-14T22:15:00.003+02:00

De cateva luni incerc din rasputeri sa schimb ceva in alimentatia mea.Fiind prizionera propriilor mele deprinderi si pofte,nu stiu daca voi reusi vreodata sa-mi schimb radical viziunea asupra mancarii.Gatesc aproape zilnic si ies greu din tiparul celor 3 feluri de mancare,ciorba,friptura si desert-generic vorbind.
Sunt dependenta de ciocolata si patiserie,de paine calda cu unt si gem de prune si de multe altele.
Stiu ca lucrurile astea se pot schimba,pentru ca in perioada cat am stat in Tokyo,nu am mancat deloc carne de porc si nu stat in bucatarie sa gatesc, pentru ca eram pe drumuri mereu, asa ca am pregatit doar mancaruri simple si usor de facut.Peste si salata in general si fructe,pentru ca aveau un gust desavarsit.M-am simtit bine fizic si in afara de dependenta pe care am capatat-o fata de sushi,nu stiu daca m-am gandit de prea multe ori la mancare.
Aici,in bucataria mea,lucrurile se complica.In fiecare dimineata ma gandesc:azi ce gatesc?Si gatesc:)
Salvarea mea vine de la copilul cel mic,care este in proportie de 80% vegetariana.Ea isi incepe dimineata cu rondele de ardei si betisoare de morcovi sau sucuri de fructe.La pranz o supa usoara si o salata.Rar,o friptura.Niciodata sosuri.Bineinteles ca in isteria mea de mama indopata ca o gasca ani in sir,am fost panicata multa vreme,pentru ca Ileana este slaba, ca un biscuite in dunga.Dar dupa ce i-am facut in primavara toate analizele si ele au iesit perfecte,ba mai mult decat atat,mult mai bune fata de ale sora-sii-care mananca "bine",m-am linistit.
Maria imi mananca si urechile.Cu cat mai prajit si mai cu sos, cu atat e mai bun.Ciorbica cu smantana,lasagna si dulce.De cand am rarit-o cu mesele imbelsugate,simt ca-mi poarta pica.Ea,care e copilul perfect in acceptiunea mamelor,in ceea ce priveste mancarea,are multe carente de fier si calciu.O dantura cu probleme.Noroc ca face sport,altfel si-ar fi facut aparitia si colaceii.
De cand am facut analizele si am vazut rezultatele,am fost foarte atenta la ce si cum se mananca la noi in casa.
Si mi-am propus sa incerc sa mananc cat mai sanatos.Am inceput prin septembrie,dupa saptamana de la munte,cand am mancat cel mai mult din viata mea si nu mai suportam sa vad carne in farfurie.M-a tinut aproximativ doua saptamani si am dat-o in bara.Apoi m-am regrupat,dar nimic de durata.
Mi-am cumparat carti,am cautat informatii pe blog-uri,multe din ele sunt in lista mea din dreapta si desi realizez cat e de benefic pentru sanatate,nu reusesc sa gatesc raw sau hai,sa nu exagerez,raw e deja prea mult,nu am destula imaginatie sa pot gati ceva ce nu e pe baza de carne.
In alimentatia raw sunt extrem de multe ingrediente de care nu am auzit in viata mea si cred ca iti trebuie si o anume indemanare sa faci toate preparatele sa arate bine si sa fie si gustoase.
Aici sunt multe variante,daca vreti sa vedeti cum arata un menu raw adevarat.
Asa ca,am coborat stacheta si m-am decis sa o iau usor,cu multe sucuri verzi,cu sucuri de fructe,cu smoothie-uri si sa respect cat se poate piramida alimentatiei raw:

sursa:http://ligiapop.com

Sunt multe de spus despre acest subiect,dar din pacate dependenta pe care o avem fata de mancarea gatita este foarte mare si greu de depasit.De asta nu vreau sa ma iluzionez,stiu ca am sa cedez ispitei unei fripturi bine facute si a unor sarmalute gustoase,dar macar incerc ca 4 din 7 zile, sa mananc asa cum ar trebui.
Incercarile mele de pana acum au fost sucurile verzi,care nu-mi plac deloc,dar le pun in pahare de cocktail si reusesc sa le beau:

Smoothie-urile de orice fel,care sunt preferatele noastre:

Semintele de tot felul,care ma ajuta sa trec serile care sunt cele mai periculoase-atunci vreau ciocolata,multa si dulce sau prajituri cu crema :

Am cumparat si fructe goji,dar sunt oribile,nu le pot manca.Am incercat sa le bag in blender dar a iesit o pasta scarboasa si le-am aruncat.

Asa ca,am decretat luna noiembrie,ca fiind luna raw.Suna frumos.Si sanatos.

Daca e weekend,e maraton de filme

2011-11-12T22:13:00.001+02:00

De foarte mult timp,obisnuim ca la sfarsit de saptamana sa facem vizionari de filme.Culcam copiii,ne desfacem berile,scoatem gustarile si dam drumul la teveu.Aseara am facut asta cu sarmale si tuica fiarta.Asa s-a potrivit la menu:)
Din pacate,nu mai avem rezistenta de altadata si pe la 2 ne ia somnul.E rau somnul asta intr-o dunga,cu televizorul pornit si nespalati pe dinti,inghesuiti pe canapeaua din sufragerie..
Ultimul maraton de filme l-am petrecut singura, cu ciocolata si vin rosu.Jupanu' s-a aratat dezgustat de alegerile mele si a preferat sa se culce,dar in seara asta e al meu.
Cel mai mult mi-a placut cand am vazut un sezon si un pic din Weeds .Unul dupa altul,vreo 15 episoade.Cand m-am uitat in oglinda,eram Nancy Botwin...
Dar cum vremurile alea au trecut,aseara ne-am multumit cu doua comedii,un thriller si unul de actiune.Am vazut :
Hall Pass -cu un Owen Wilson batran si smochinit,cu un scenariu prost si previzibil,fara pic de umor.

Nevasta de imprumut -o alta comedie si asta fara poante prea bune,dar salvata de Jennifer Aniston care se pricepe in mod clar la comedii si care aici este mult mai buna decat Adam Sandler,care nu stiu ce a avut in filmul asta,dar nu a avut nici un pic de haz.Jennifer arata senzational,mie mi-a placut intotdeauna mult mai mult decat Jolie,din toate punctele de vedere si fizic si ca actrita.Intotdeauna uitandu-ma la Jolie am avut impresia ca are o tumora in evolutie acolo la gura si nu am putut sa trec peste asta niciodata.Cat despre prestatiile ei,nu-mi aduc aminte de nici un film in care sa ma convinga.Nici Jennifer nu e o actrita senzationala,dar imi place ca e cinstita si nu se da altceva decat este si chiar are umor.
Asta a fost cu comediile din maratonul nostru.Slabe rau de tot,ca toate comediile facute in ultimii ani-vazute de mine,desigur.Cand ma uit la o comedie vreau sa rad.In hohote daca se poate.Cum a fost la The Hangover.Aia se numeste comedie.Astea vazute in seara asta sunt asa,un pipi de zana.

Inamicul din umbra- un thriller,jucat binisor,dar total neconvingator .Reia subiectul cu cladirile vechi si psihopatii lor de proprietari.Am crapat de ciuda cand am vazut cum arata Hilary Swank.Culmea e ca in timp ce muscam dintr-o sarmaluta,imi intreb barbatul:auzi,crezi ca daca as alerga ca asta,as arata ca ea?El a lesinat de ras si a zis desigur,draga mea,exact asa!

Avocatul din limuzina-un film care mie mi-a placut foarte mult.Jucat impecabil de Matthew McConaughey,ajutat fiind si de scenariu si de ceilalti jucatori.Buni,toti.Si Marisa Tomei,atat de calda si personala,cu un zambet minunat,de Ryan Phillipe ,un baiat priceput la actorie si de Josh Lucas.Un personaj bine jucat este soferul avocatului.
Foarte bun filmul.De vazut.

In seara asta,o luam de la inceput.Sarmalele s-au terminat din pacate,dar avem placinta cu dovleac,il avem pe Nicholas Cage si Bruce Willis.Poate un Bradley Cooper.
Imi place de toamna asta rebegita,e cumsecade cu noi.

Despre activitati in afara scolii

2011-11-10T22:17:00.001+02:00

Observ ca majoritatea copiilor din grupurile cu care am tangenta,au foarte multe activitati extrascolare.Si cand spun multe,spun ca nu au nici o zi pe saptamana libera,in afara de weekend, banuiesc.
In proportie de 90% copiii din clasa Mariei, fac meditatii la doua limbi straine si nu de acum,ci din clasa I-a.Apoi mult sport,tenis,inot,ski.Deci luni,marti,miercuri,joi,vineri au si alta treaba,in afara de lectii.De joaca nici nu poate fi vorba.
Nu stiu ce sa zic.O fi mult,o fi putin,habar nu am.Noi avem doua zile de activitati in cursul saptamanii si doua in weekend.
Eu vreau ca fetele mele sa aibe sansa sa experimenteze cat mai mult.Sa afle,sa stie,sa descopere si sa se descopere.Si cand ceva se va potrivi fara tagada cu dorintele,aptitudinile si talentul lor,vor putea sa exerseze la infinit.Pana atunci le voi intinde o masa mare,cu tot felul de bunatati,din care sa guste.Le voi fi sofer,insotitor,platitor si sfatuitor.
La balet merg de foarte multi ani.De o saptamana, Maria a primit poante.Pentru cine nu stie,asta e Sfantul Graal al tuturor fetelor care merg in mod constant la balet.Cate lacrimi,cate intrebari,cate staruinti mi-au auzit urechile,nu am taste sa ma exprim...Zi de zi,aceeasi intrebare: mami,da' eu cand primesc poante??In sfarsit,le-a primit.In ziua in care Doamna i-a dat vestea cea buna,eu nu eram cu ea,asa ca nu am reusit sa ma bucur de moment...L-a prins Jupanul,care le-a luat in dupa amiaza aia de la ore si le-a adus acasa cu greu.Asta pentru ca una sarea in sus de bucurie,in timp ce cealalalta plangea si spunea ca isi uraste viata...El nu intelegea nimic din ce i se intampla si mi-a spus ca va trece multa vreme pana se va incumeta sa le mai ia.
Acum,cu poantele e o poveste intreaga.Nu stiu daca va mai amintiti exact starea aia de bucurie infinita,cand primesti ceea ce-ti doresti...Atunci cand iti doresti ceva cu ardoare,cand te gandesti luni intregi,cand iti construiesti in minte scenarii,cand faci tot felul de promisiuni...Si apoi vine ziua cea mare!!!
Cand am luat-o de mana pe Maria si i-am zis ca azi mergem sa luam poante,a dansat tot drumul, a cantat,i-a zis si sora-sii in marinimia ei infinita ca o lasa sa le probeze...Apoi a numarat pasii pana la magazin...Pentru mine a fost mai greu,pentru ca in afara de pretul piperat pe care l-am platit,am constatat ca mai trebuie sa cumpar o gramada de alte panglici,elastice,bureti si tot soiul de lucruri mici si delicate.Le-am cumparat dupa ce am epuizat vreo patru mercerii ca sa gasesc nuanta potrivita,apoi am stat o zi intreaga sa le cos.Le-am cusut de cinci ori,nu exagerez.Asta pentru ca nu am stiut sa tai panglicile la dimensiunea buna,apoi elasticele le-am cusut aiurea-n tramvai...Iar eu,dintre toate activitatile casnice,asta urasc din rarunchi,sa cos.
Dar merita din plin.Ma uit peste pozele de la spectacolul de anul asta de la Opera Romana si-mi tresalta inima de bucurie.

ziua a inceput devreme,la 6 dimineata:

Ileana,cu un zambet cam chinuit:

pe picior de plecare:

pe scena:

artistele,dupa 10 ore intense de pregatiri,de emotii,de spectacol:

un admirator:

Anul viitor,o sa fie cu poante!!!

Povestea cu baletul s-a legat la modul cat se poate de firesc cu pianul.Asta pentru ca asculta multa muzica clasica si pianul i se pare ca suna "de poveste".Nu stiu care poveste,dar a invatat notele si studiaza cu sarg.Daca doreste sa faca asta si anul urmator,eu o sustin,dar pianul doamna?!Unde mai punem si pianul?!

Alta activitate este pictura.Acolo se relaxeaza la sfarsit de saptamana si pe urma isi insira tablourile (inca ude) prin casa,iar noi suntem criticii de arta.Tot la sfarsit de saptamana merg la patinoar.Acolo e cam greu,pentru Ileana cel putin,dar se descurca.Si minune mare,au inlocuit mizeriile de la tv (minimax-ul,ca disney-ul e restrictionat) cu eurosport-unde este campionatul mondial de patinaj artistic.

asteptand sa inceapa lectia:

Pozele sunt miscate si urate.As vrea sa mai spun cateva vorbe despre patinoar,care este lasat sa moara pur si simplu,dar asta inseamna ca as mai sta inca o ora la calculator si nu mai am timp.Doua vorbe doar,de cand merg acolo la lectii,am mai aflat cate ceva despre cum isi bat joc nemernicii astia de politicieni de banii si nervii nostri.Cand ma gandesc la ifosele si aerele pe care si le dau toate vacile si toti boii din politica,toti umflatii si gusatii care fura si la toate patinoarele si salile de sport facute de-aiurea,pe bani grei ,in nu stiu ce sate uitate de lume,simt cum ma cuprinde revolta si iese un Che mic din mine care ar vrea sa mai faca inca o revolutie... Si da,stiu ca era de stanga:)

Cam asta este cu activitatile fetelor.

Cat priveste meditatiile, ele mai pot astepta mult si bine.

Daca e marti,e balet

2011-11-08T23:45:00.000+02:00

Maria a inceput sa faca balet acum 4 ani.Am vrut neaparat sa mearga sa ia lectii de balet,pentru ca am vrut sa invete sa se miste frumos,sa stie sa asculte muzica clasica si sa i se stearga mersul de baietoi si apucaturile mult prea violente pentru o fetita atat de mica-cum era atunci.Pe vremea aia o tinea numai in pumni pe sora-sa,se batea cu toti baietii de la gradinita,nu avea rabdare sa duca nimic pana la sfarsit.Stiu,vina mea.
Dupa astia aproape 8 ani si doi copii,am ajuns in punctul,unde eu ca mama,stiu in proportie de 80% care sunt inclinatiile lor native si cam care e drumul de parcurs.
Stiu ca Maria are o fire extrem de sportiva,ca este foarte curajoasa si ca mai tarziu acest curaj se va converti in lucruri nesabuite facute ca sa dea bine in fata gastii.Mai stiu si ca este extrem de perseverenta,dar ca reusita ei depinde aproape in totalitate de felul in care e indrumata si de libertatea ei deplina in alegerile pe care le face.Deh,varsator...Acum are doar iluzia ca e libera in deciziile pe care le ia ,desigur..Este orgolioasa.Asta o va amari de multe ori in viata.Este si extrem de sensibila si are o capacitate uimitoare de a capta si intelege sentimentele celor din preajma ei.Este legata de mine extrem de tare.
Ileana este artista pana in maduva oaselor.Te joaca pe degete,te ameteste,te nauceste.Ne infrange pe toti.Iese victorioasa intotdeauna.Ea chiar are libertatea de a lua singura deciziile.Chiar si atunci cand nu mai am argumente si tip la ea,ma face sa ma simt jalnic si sa simt ca i-am ramas datoare cu ceva.E in firea ei.Anul trecut,in Tokyo,eram la o masa cu 20 de oameni din toate colturile lumii.Spania,Olanda,Anglia,Africa de sud,Australia,Peru...Se vorbea in engleza.Maria a stat linistita si a desenat.Ileana i-a spus unui spaniol o poveste.In romana.Oamenii din jurul ei au ascultat-o,la inceput pentru ca nu aveau incotro,apoi au facut-o din placere.La sfarsit a fost aplaudata.In vara,pe scena Operei nu a avut nici o urma de emotie,sala era plina ochi,se filma,se aplauda,pentru ea lucrurile au decurs cat se poate de firesc.
Stie intotdeauna ce vrea si stie sa si spuna asta-ceea ce extrem de important.Nu poti sa o convingi de nimic,nu poti sa-i schimbi programul,nu poti sa o pacalesti.Este precauta.Este ea cu ea si nimeni altcineva.Va pleca de acasa cand ii va veni vremea fara se se uite in urma.
In sfarsit,voiam de fapt sa spun altceva,dar cuvintele au zburat pe taste.Ma uit la fete si vad cat sunt de diferite si desi accesul lor la cultura,la diferite sporturi,la educatia lor,sta in mainile mele,ca o uriasa bucata de marmura,datele lor genetice vor iesi la suprafata mai devreme sau mai tarziu.Ma uit la ele si incep sa ma pregatesc pentru ce va urma.Nu stiu cum sa va explic toate sentimentele astea pe care le am.Le vad mici si le vad mari in acelasi timp...
Ah si voiam sa fie atat de simplu postul asta si cand colo...
Am observat ca la inceputul meseriei de mama,eram programata sa gandesc astfel:ah,o sa le invat sa faca tot ce eu nu am invatat...pentru ca eu am o gramada de lucruri neimplinite,nu stiu sa schiez,sa patinez,sa joc tenis,sa fiu o fire sportiva,sa ma dau cu rolele...Apoi am stat un pic linistita si m-am uitat la ele.Le-am intrebat,le-am observat..Am tras concluzii.Apoi am fost surpinsa de deciziile lor.
Copiii sunt atat de destepti,atat de practici si stiu intotdeauna ce vor.
Nu stiu cand se pierde capacitatea asta formidabila de a face lucrurile cu placere si de a nu bajbai prin viata,facand incercari nenumarate.Si atitudinea asta fata de viata,ca o esenta pura in care sunt prinse toate adevarurile,mi se pare formidabila.Eu am de invatat zi de zi de la copiii mei cate ceva si incerc sa tin ochii larg deschisi,tocmai pentru a vedea clar ce le trebuie.
Am sa incerc sa reiau altadata postarea asta,care se voia a fi un simplu subiect despre activitatile extrascolare ale copiilor,dar care a iesit altceva.
Marturisesc ca mi-e tare drag blogul asta si as vrea sa scriu in fiecare zi,am atatea de spus,dar toate se invalmasesc in cap,e tarziu de fiecare data cand ma apuc sa scriu si se face si mai tarziu de fiecare data..
O sa va povestesc maine ce facem si cum facem.

Cuvintele mele pentru Tudor

2011-11-05T00:04:00.002+02:00

A fost cu mine mereu.Mi-a cantat in ureche in timp ce buzele mele sarutau soptit,pe malul marii,buzele pereche.A fost cu mine cand am fost trista.A fost cu mine intr-o dupa amiaza de vara,cand mi-am plimbat prietenele cu masina, de la Universitate, pana pe Arghezi,ascultand melodia "Cu tine"...
Am fost la concertele lui,i-am urmarit toate interviurile,l-am vazut pe scena.Mi-am notat intr-un caiet cu coperti albastre versuri despre dragoste,pentru atunci cand fetele mele ma vor intreba...

Nimeni n-o sa iti explice ce e Dragostea
Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla
Si atunci sa nu uiti de inima ta

Binele si Rau-n jurul tau se vor juca
Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure Dragostea
Niciodata sa nu uiti de inïma ta

Cum as putea sa le explic mai bine?
Cred ca pentru un artist este suficient sa stie toate astea ,ca sa fie fericit...Sa stii,Tudor!
Intalnirile mele total intamplatoare cu el,omul de pe strada,au fost cateva.
L-am vazut odata in statie la Polizu,acum foarte multi ani,asteptand troleibuzul 86.Ploua,iar el statea cu aerul unui om nebun,caruia nu-i pasa de nimic ,in afara de ploaia care-i cadea siroaie pe fata.Era atat de frumos si de tanar.Era inainte de '96,nu avea trupa,il stiam de la teatru.Doar de la teatru.Si deja il iubeam.
L-am zarit altadata,intr-o seara de sfarsit de mai,la o terasa in P-ta Domenii.Era ziua lui.Era si ziua mea.M-am bucurat.
L-am mai vazut si altadata,meteoric,prin oras,dar nici ca-mi pasa,stiam ca-l am doar pentru mine si in masina si in casa.
Ultima oara l-am vazut la o terasa din Centrul Vechi,statea la masa de langa mine.Era slab si ingandurat,citea Tropicul Cancerului de Miller si parea rupt de lume.Eu,prinsa intr-o discutie infernala despre bugete (cum altfel),clienti pierduti,rate-card-uri si altele...Stiti cum se aude tiuitul ala in ureche cand e prea multa liniste in jur?Ma invarteam in jurul lui ca un fluture ametit de lumina...
In seara asta vreau sa scriu despre el.Vreau sa-l acopar cu cuvintele mele si Universul sa le duca catre el.
In seara asta vreau sa ascult noua lui piesa "Copilul care alearga catre mare" si sa vad videoclipul regizat de el.

In seara asta vreau sa intru in jocul inventat de el acum mai bine de patru ani.Atunci a zis asa:

pentru ca noi,oamenii,vorbim mult si ne intelegem din ce in ce mai putin,sa nu mai avem dreptul sa folosim toate cuvintele,ci doar 21.

21 de cuvinte.Cele mai importante din viata ta.Fara de care nu poti trai.Povestea jocului e aici.

In seara asta vreau sa-i daruiesc eu 21 de cuvinte.

marea,noaptea,vantul,soapta,zambetul,gandul,lacrima,vinul,Craciunul,linistea,nebunia,povestea,amintirea,

inima,albastru,lumea,iubirea,ploaia,iarba,duminica,drumul

Cafeaua de dupa-amiaza

2011-11-03T23:36:00.001+02:00

Se spune ca esti influentat de ora la care te-ai nascut.Adicatelea,daca te-ai nascut in cursul zilei,cand afara e soare,esti un tip extrovertit si simti ca ai energie si putere in timpul zilei,daca esti nascut noaptea,e taman pe dos.
Habar nu am daca e adevarat sau nu,n-am facut un studiu de piata pe tema asta.Stiu doar ca eu sunt nascuta noaptea si dupa ce zic cititorii in astre,atunci e vremea mea.Muahaha!!!
Dimineata as da tot aurul din lume sa mai prind cinci minute de somn,sunt inconjurata de ceasuri si telefoane,puse la interval de cinci minute,asezate strategic in dormitor,hol si sufragerie.Lovitura de gratie o primesc de la telefoanele maica-mii, care suna la 7 fix.Si suna de o mie de ori,pana ce ii raspund.Saraca de ea,face chestia asta de cand aveam 6 ani,deci sa tot fie vreo 38 de ani...
Facem treaba buna impreuna,pentru ca uite,nu intarziem dimineata.
Acestea fiind zise,dimineata sunt pe pilot automat,hranesc si imbrac copilul,fac o conversatie minimala, iar cand ies din casa sunt plina de furie,ca e frig,ca e aglomerat,etc.Sunt asa poate si pentru ca nu reusesc sa-mi beau cafeaua,din simplul motiv ca daca m-as apuca sa o fac,fie as opari copilul ,fie pe mine,fie as mazgali aragazul si podeaua.Si nu,nu-mi place aia la filtru...Asa ca no coffee,pana spre dupa amiaza,cand se iveste primul moment liber din zi..
Azi am baut cafeaua cu acest domn,hot la fel ca si cafeaua:

Coffee break is over!

Instructiuni de folosire

2011-11-02T23:41:00.000+02:00

www.deviantart.com

Am doua maini stangi si un cap sec cand vine vorba de tehnologie.La mine totul trebuie sa aibe doua butoane:oprit,pornit.Jupanul este la polul opus.Cu cat aparatul e mai complicat,cu atat e mai fericit.De cate ori am achizionat ceva ,am avut discutii pe tema asta.Masina de spalat are nu's cate programe.Poti sa-i dai drumul cand doresti,sa o programezi sa-ti spele noaptea sa enervezi vecinii,are nu stiu cate butoane,pe care si sa vreau sa le enumar aici de dragul povestirii,nu as putea,pentru ca daca as putea,ar insemna ca stiu sa o folosesc.Dar nu stiu.Eu stiu cu 30 de grade,60 si 90.Si cu asta basta.Masina de spalat vase e mai omenoasa,dar si ea are niste nevoi,pe care,eu desigur,le ignor.Cica tre sa pui sare in nu stiu ce gaurica,pe care nu am gasit-o nici acum.Piesa de rezistenta e televizorul.Mare si latit pe tot peretele,televizor de neam prost.Are si play station pe undeva,poti sa dai pe internet si sa-ti citesti mailurile,poti sa inregistrezi,poti sa faci orice.Eu pot doar sa-l deschid,sa-l dau mai tare si sa schimb programele.Nu pot sa ma uit la poze,nu pot sa vad filmulete,nu pot sa ma joc pe play station.Vreau sa mentionez aici ca primul televizor color l-am avut prin 92,cand aveam 25 de ani.
Am reusit sa convietuiesc amiabil cu toate aceste minunatii ale tehnologiei si sa ingrop adanc resentimentele pe care le am fata de Jupan pentru ce mi-a facut acum cativa ani cu un fier de calcat.Ultima fita in materie.Dar inainte sa-l folosesc,mi-a dat instructiunile de folosire si m-a ascultat din ele.Da,asa mi-a facut...L-am iertat si i-am calcat camasile pana in ziua de azi...
Dar azi am blog.Facut cu sudoarea fruntii mele atehnice,intr-o noapte de vara,dupa ce l-am implorat sa ma ajute...Si vreau sa pun poze.Frumoase.Bine facute.Dar nu pot.
Pentru ca eu am un aparat foto absolut penibil, a carui poveste este pe undeva pe aici pe blog.Jupanul are un aparat ultra super califragilistic, dotat cu nu stiu cate obiective.Pana acum ceva vreme nici nu voiam sa pun mana pe el pentru ca eram sigura ca l-as fi zgariat sau scapat pe jos.Asta in cazul in care mi l-ar fi imprumutat...Nu mi-a dat voie sa pun mana pe el pana acum ceva vreme cand m-am dus la Valeni unde avem un teren si atunci mi-a zis,hai ia-l sa filmezi ce e pe acolo sa vad si eu cat au crescut balariile.Filmarea a durat vreo 3 minute si nu s-a putut uita nimeni la ea.Nici macar eu.Nu stiu ce am facut cu camera,dar jurai ca e cutremur de gradul 9 ...
De o saptamana il rog sa ma invete cum sa folosesc aparatul.Si am facut asta insistent.Mi-am pus si farmecele la bataie.Tot ce am reusit,a fost sa primesc ....exact,instructiuni de folosire.Nici macar nu mi-a dat o carte,ma pune sa le citesc de pe i-pad...
Asa ca am lasat romanele si m-am pus cu burta pe carte,pardon pe i-pad.Imi iau si notite,pentru ca stiu ca o sa ma asculte...
On si off.
OFF!!

O reclama

2011-11-01T15:06:00.000+02:00

Nu pot sa spun cuvinte (prea) urate despre reclamele de la tv sau din reviste/ziare,pentru ca vreme de zece ani am mancat o paine datorita lor si nu ar fi prea cinstit din partea mea.Dar,pot sa spun ca le prefer pe cele din reviste.Evident.Cand veneau ziarele si revistele si se facea monitorizarea, le vedeam pe toate.Mai bune,mai rele,expresive sau nu,cu fantezie sau fara,spread sau full page,colorate,sclipicioase,isi faceau treaba.O poza, e o poza.Nu te minte (prea rau),nu te enerveaza,nu te face sa te intrebi daca te-ai prostit in ultima vreme si inca n-ai aflat.Sunt niste reclame si atat.
Cu alea de la tv am eu o problema.Majoritatea sunt prea lungi,fara subiect si predicat,cu texte absolut penibile,cu personaje sinistre.Pline de minciuni.Neinspirate.Nu ma determina sa dau buzna in magazin si sa cumpar.Nu ma emotioneaza scene intre tata si fiu si nu stiu ce fluture.Daca trebuie sa vad o astfel de reclama ca sa pun mana pe telefon sa o sun pe mama,inseamna ca sunt (deja) o nemernica.Daca vine una cu parul bogat in photoshop si imi spune ca nu stiu ce sampon are fir de aur,nu ma duc sa-l cumpar...Nu mai pomenesc de cele in care se face reclama la iaurt,cu toate femeile alea distruse de viata si cu tot iaurtul ala plin de chimicale,care se da natural...Cel mai rau si mai rau si mai rau,ma enerveaza reclamele in care apar copii.Care au dialoguri prostesti cu adultii si care,copii, au nevoie urgenta de logoped...De ce li se pare oamenilor ca un copil care stalceste cuvintele ar putea sa le vanda mai bine produsul?
Ce mai tura-vura,ca sa inchei postul asta pe care l-am inceput de vreo doua ore,intrerupta fiind de sonerii si telefoane si intrebari si lucruricarenusuferaamanare,vreau sa va arat care este reclama care mi-a atras atentia in ultima vreme si care intr-adevar m-a emotionat teribil,desi nu se rosteste nici un cuvant si desi personajul principal este un copil.Si ce sa vezi?Reuseste sa transmita sentimente.De grija,de iubire,de atentie...O reclama slefuita in cele mai mici detalii.

Într-o alta vineri

2011-10-28T22:19:00.000+03:00

Nu știu sa spun cum au fost zilele între luni si vineri.Au trecut ca un fum.Nu am prins între degete nimic ,in afara de rutina obisnuita dintr-o casa plină de copii nazbatiosi.Am visat putin,am dormit puțin,mi-am imaginat mult.Prinsa între raceli si mofturi,m-am pierdut de mine si iată-mă azi,fără sa știu mare lucru despre ce miros a avut viața mea între luni si vineri.
Poate ca maine dimineata am sa simt ce trebuie.Acum sunt ca un lemn care mocneste si lumineaza încet noaptea din jur...

Bedtime stories

2011-10-24T23:25:00.001+03:00

www.deviantart.com

Povestile clasice ma dezgusta.Nu imi plac pentru ca sunt pe alocuri dubioase si ridica o multime de intrebari la care eu nu stiu sa raspund pe intelesul copiilor.Unele sunt de-a dreptul idioate si majoritatea iti inoculeaza in minte niste idei pe care le porti apoi toata viata.Stiti voi,cu printul pe cal alb care te salveaza,cu nunta fastuoasa,cu maritatul pe la 16 ani..Pe langa asta,scene sangeroase cu iezi mancati de lupi,cu scufita mancata de lup,cu tatal care-si vinde fiica bestiei, ca sa-si scape pielea.Apoi proastele de surori din Cenusareasa care se automutileaza taindu-si picioarele, cu scopul de a fi luate de sotie de print,printul din Alba ca Zapada care pupa pe gura un mort...
Cea mai rea dintre toate ,dupa parerea mea, este Tinerete fara batranete si viata fara de moarte.Maria a fost traumatizata de povestirea asta,a plans si s-a zvarcolit zile in sir,incercand sa priceapa sensul acestei povestiri.Stiu ca exista o interpretare filozofica a lui Noica si stiu ca povestea este plina de talc,dar pentru noi a fost greu de digerat...
Stiu ca si eu am crescut cu aceleasi povesti,dar maica-mea mi-a zis ca ea nu mi-a citit niciodata din ele,ci le-am citit eu singura,ca nu m-am speriat si ca inainte de a le citi le-am vazut pe diapozitive-ceea ce e mult mai linistitor fata de filmele de acum cu mii de efecte speciale..
Nu stiu cati ani aveam cand le-am citit,dar stiu ca nu au fost preferatele mele.Mie imi placea sa citesc din Legendele pasarilor,apoi din iubita mea carte, Spiridusii padurii,apoi stiu ca am sarit la cartile lui Karl May,pe care le-am devorat pur si simplu.
Apoi am sarit brusc in alta liga,incepand sa citesc in luna august a anului 1981,deci pe la 14 ani,Dreiser cu Jennie Gerhardt (stiu exact in ce an am citit-o,in ce luna si in ce perioada a zilei, pentru ca tata murea incet de tot intr-un spital,iar eu mi-am pastrat mintile in salile de asteptare, citind incontinuu...)
Asa ca ne-am despartit amiabil de povestile clasice inlocuindu-le cu altceva.Am facut tot felul de incercari,am citit versuri,am inventat povesti,am citit din atlas,am invatat pe de rost totul despre planete si despre stele,am citit Creanga,apoi cateva din cartile lui Shirley Barber ,iar zilele astea citim dintr-o carte minunata,care le tine cu sufletul la gura si din care chiar au ce invata.Este o carte pe care eu nu am citit-o cand eram mica si acum o citesc seara de seara cu o placere nebuna.
Este vorba despre cartea lui Nikolai Nosov si se numeste Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai.Si am cumparat si continuarea, Aventurile lui Nabarnam in Orasul Soarelui.
Sunt bucuroasa cand le vad cum asteapta nerabdatoare sa se faca seara si cum se duc cuminti sa se spele pe dinti si se baga in pat si striga amandoua:Sa vina Habarnaaaam!!!!
Si citim asa,pret de patruzeci de minute,apoi le aud cum comenteaza amandoua ispravile lui Habarnam.

Dar Habarnam se culca intr-un final si vine randul meu sa cad intr-o poveste...Am gasit o carte superba,pe care o citesc pe nerasuflate.Se numeste Cele 40 de legi ale iubirii si este scrisa de Elif Shafak.Sta pe noptiera si ma asteapta.Noapte buna!

Toamna,prin Braila.Doar poze.

2011-10-23T23:16:00.000+03:00

Intrebare

2011-10-21T23:25:00.001+03:00

Cum stau așa,ghiftuita si rotundă,ca o pisica mare,molesita de mancare si vin,sprijinita cu capul de Jupan,cu copiii care dorm langa noi,moi si calzi,cu perspectiva unei zile minunate ce ni se asterne in fata,simt ca viata e perfecta.Dar mai stiu ca azi in masina,mi-a fost frica.
De cand cu accidentul ala nenorocit de saptamana trecută,mi s-a strecurat in gând teama.Perfid si fara veste.Am condus in fiecare zi,dar azi când am ieșit din București,era acolo cu noi in mașina.
Drumul pana la Braila nu e lung,dar ca orice drum din Romania,e oribil.
Si iti da asa o stare de nervi...
Nu vreau sa comentez in nici un fel despre dreptate sau ghinion sau sa fac speculatii legate de accident.Care nu e singular,evident.
Vreau doar sa intreb de ce a avut urma aia de zambet azi când a ieșit de la procuratura si era asaltat de ziaristi?

Maicuta batrana cu braul de lana...

2011-10-19T00:04:00.002+03:00

<><>

sursa:www.deviantart.com

Pentru prima data am simtit azi cum batranetea mi-a suflat usor in nari...Pur si simplu eu simt ca sunt inca o pustoaica care isi cauta drumul in viata,care inca se mira de tot felul,care se bucura de o melodie sau o prajitura,dar care ,iata, imbatraneste..
Azi am stat nemiscata in pat din motiv de spate.Am ramas pur si simplu intepenita.Cu niste dureri ingrozitoare care se plimbau din spate,spre picior si apoi urcau iar cu liftul si tot asa,isi bateau joc de mine...
M-am uns cu tot felul de alifii,care mai de care mai competente,am inghitit pastile si am stat infofolita cu un sal gros,sub pilota mea uriasa...Aratam ca o batranica,care-si taraie parturile de la baie la bucatarie...M-am surprins in oglinda de la baie si m-am enervat... si cocotata in varful patului,m-am fardat si m-am parfumat,poate alung in felul asta durerea crunta de sale si redevin sprintena si vioaie...Evident ca am ramas o batranica fardata cu dureri ingrozitoare de spate...Si pentru ca nu am putut sa imi indeplinesc misiunea de zi cu zi,ia copiii,du copiii,am mobilizat lumea sa se ocupe de asta.
Si iata-ma singura,in pat,fara sa pot face ceva prin casa,cu telecomanda in mana,cu cateva carti alaturi,cu o farfurie plina ochi de sendvisuri,cu un ceai lesinat -pe care nici nu l-am baut...Mi-am dat seama ca am liber cateva ore...Uau!
M-am foit cat m-am foit pana sa-mi dau seama ce vreau sa fac.La televizor se transmite obsesiv nefericitul accident de duminica si zau ca nu mai am nervi sa aud si sa vad asa ceva,mai ales stand imobilizata in pat...Asa ca m-am decis sa vad un film...Da,dar ce film?Nu aveam nimic nou,asa ca am dat iama in "camara".Am cateva bunatati pe acolo,dar azi am ales Under the Tuscan Sun,filmul pentru care vom merge cat de curand la Positano ( si pentru Only you-desigur:))),un film pe care-l iubesc foarte mult,la fel de mult ca pe Diane Lane,personajul principal din film.
Cu fata asta am o relatie de amor inca din 1980,cand am vazut a little romance.,filmul de referinta al adolescentei mele...
Mama m-a dus la filmul asta,aveam 13 ani si inca imi mai simt mana transpirata.Am plans ca un copil ce eram si biata mama nu mai stia ce sa-mi faca sa ma potoleasca.De atunci cred ca a ramas usor iritata cand era vorba de iubirile mele adolescentine...Nu stiu cati dintre voi ati vazut filmul asta,dar Henny, tu stii despre ce zic eu aici...Trebuie neaparat sa fac rost de filmul asta-pentru batranete maica...
Diane Lane este ,din punctul meu de vedere,o actrita foarte buna.Intotdeauna a reusit sa-mi transmita sentimente puternice,si-a conturat personajele extrem de bine,mi-a ramas in inima dupa fiecare film si cred ca le-am vazut pe toate. Si a avut si parteneri numai unul si unul...
Asa ca,in ciuda durerii,am avut o dimineata frumoasa,filmul m-a incantat,mi-a amintit ca oamenii sunt frumosi si buni si ca iti apar in viata cand trebuie.
Acum sunt ceva mai bine,sunt tot anesteziata de pastile,sper sa ma refac cat de repede,zic eu,uitandu-ma la teancul de rufe care asteapta sa fie calcate...
Batranica se duce la culcare.Si da,m-am demachiat.
Pun aici ultima secventa din film:

Un loc frumos

2011-10-17T23:20:00.001+03:00

Printre incercarile mele continue de a le indruma pe fete catre lucruri frumoase,se numără si lecțiile de pictura.Fara sa fie talentate,sunt constiincioase si cu dorinta de a afla.Le face si o mare placere,pentru ca altfel nu as putea sa le scot din casa in fiecare dimineata de sambata.
Locul unde se intampla asta se afla pe o strada frumoasa,cu case vechi si fermecatoare.
Una dintre aceste case se numește Casa Melik sau, sub denumirea mult mai cunoscuta, de Muzeul Theodor Pallady.
Casa are o poveste interesanta si dupa unele surse,este cea mai veche din Bucuresti.De amintit ca Mateiu Caragiale a fost inspirat de Ana Melik,de care era indragostit,in scrierea cartii Craii de Curte Veche.Se mai spune ca pivnitele casei se intind pe kilometri intregi si comunica cu alte case din zona.
Aici ,detalii despre Casa Melik.
Acolo,in cerdacul inchis cu geamuri, scaldat de soare,copiii învață despre culori si sunt fericiti.Cat de putin le trebuie....

Istoria e atat de aproape de noi.

Dar dacă...

2011-10-11T11:24:00.001+03:00

Nu am reușit sa mai scriu săptămâna trecută.Am fost prinsă între programul fetelor,programari la doctor-da,din nou,tevi sparte la baie-si de aici inevitabilul mic haos casnic,pentru care- ți trebuie timp sa-l transformi in confort.Asa ca,am cam lipsit si mi-am dat seama din nou cât e de greu e sa fii consecvent si sa scrii in fiecare zi aici.Tot ce am reușit sa fac,a fost sa-mi notez idei si gânduri,sa scot pasaje din cărțile care m-au însoțit zilele astea.
Incepusem de ceva vreme sa scriu cateva rânduri legate de titlul postarii,plecand de la un pasaj citit in cartea lui Octavian Paler-Autoportet intr-o oglinda sparta:

"...nu banuiam,ceea ce stiu azi,ca trecutul nu e o arhiva,o magazie unde gasesti si azi,si maine,si poimaine,aceleași lucruri,mai uzate,mai pline de praf,dar in fapt aceleasi.Trecutul traieste,e viu,ia parte la prezent,îl influenteaza si se schimba in funcție de ceea ce ni se intampla.Unele amintiri scad in importanta,palesc,altele,dimpotrivă,capătă intelesuri noi la care nu ne-am gândit inainte.Devin,din fleacuri,momente esentiale.De aceea,azi,înțeleg ca destinul se ascunde,deseori,in cea mai cenusie si insesizabila banalitate.Mergi pe o strada oarecare,fără sa-ți treacă prin minte ca,pe o alta strada,la o alta ora,într-o alta zi,ai fi intrat pe alt fagas al destinului pentru ca,mai tarziu,privind inapoi,sa descoperi ca totul a atarnat de un fleac,de un amanunt oarecare...."

In ziua in care am citit acest pasaj,am uitat sa iau ceva din casa si am fost nevoită sa mă intorc.Banal.Dar aceasta mica intarziere mi-a dat peste cap absolut toată ziua-toate intamplarile fiind legate între ele si cazand totodata ca un domino din aceasta pricina...
Intamplari care au iscat o furtuna casnica.
Ati patit vreodată asa ceva?Știți senzatia aia de ciuda pe care o simți când ajungi aproape de lift,ești rupt de oboseala,ai bagaje,intinzi mana si liftul e chemat de altcineva?Bineinteles,la etajul 10.Sigur,nu e o tragedie,dar sentimentul ăla pe mine mă enervează cumplit.Si se mai intampla sa sune si telefonul in casa,telefon la care tu nu ajungi,pentru ca liftul a fost chemat cu o fractiune de secunda inainte...
Seara,franta de oboseala,am citit pasajul de sus...
Am zambit si mi-am adus aminte totodata de un film vazut acum mulți ani,sliding doors,un film care m-a marcat multi,multi ani.Un film in care joaca Gwyneth Paltrow si un actor englez care mie-mi place foarte mult,John Hannah.Filmul poate avea doua finaluri,ambele depinzand de usile metroului care se inchid sau nu.De vazut.
Este vorba despre aceste alegeri banale,pe care le facem zi de zi si care intr-adevar ne pot influenta viata.Mie personal nu-mi place sa aleg,intotdeauna am o problema cu asta.
Ma gandesc mereu la acest "dar daca..."
Acum trebuie sa plec.Sper sa prind liftul.

Stay hungry,stay foolish!

2011-10-06T22:19:00.000+03:00

Amestecate

2011-10-03T00:44:00.000+03:00

Pentru ca aveam o lista uriasa de lucruri nerezolvate,chestii care au crapat cam in acelasi timp,dusul si bateria de la baie,abajurul de la lampa din sufragerie,galeata de gunoi si alte triliarde de porcarii de care (crezi) ca ai nevoie prin casa,am pornit cu sufletul greu,stiind ce ma asteapta,catre mama tuturor trebuincioaselor din toate casele pamantului-si anume Ikea.Am gasit ceea ce banuiam si inca de o mie de ori mai rau...Ne-a trebuit o ora sa traversam totul si sa stam la coada,ducandu-ne direct la locul care ne interesa,fara sa ne zgaim la altceva.Extrem de aglomerat.Nu erau reduceri,nu se modificasera preturile fata de ultima mea vizita-care cred ca a fost prin primavara,nu era nici un motiv sa fie asa multa lume.
De fapt,nu numai la Ikea era asa,peste tot misunau mii de oameni.Nu vreau sa aud de criza si saracie si altele.Peste tot e full.Asta nu e criza.E foarte bine,sa consume lumea,dar as vrea sa fiu scutita de plansetele unora si altora cum ca e criza.Nu e.Daca ar fi asa ,parcarile ar fi cel putin pe jumatate goale,lumea nu ar fi isterica la cumparaturi si nu as sta la coada jumatate de ora pentru un abajur si o galeata de gunoi.
Nu mai spun ce era la locul ala cu mancare,ca restaurant nu pot sa-i spun...sau ce era jos,la hot dog.E bun hot-dog-ul ala,dar daca il iei in 5 minute...ce dracu',e un hot dog,nu trebuie sa asud la coada trei sferturi de ora pentru el...In sfarsit,probabil ca sunt eu o ciudata ...

Alta problema pe care o am,este cea a scolii.Da,din nou.Saptamana asta ma voi duce in audienta la ministerul invatamantului,poate gasesc acolo cateva lamuriri.
Problema sta in felul urmator:am fost anuntata-nu numai eu,ci si alti parinti-cum ca,copiii care implinesc 6 ani anul viitor nu mai au voie sa fie inscrisi la gradinita...trebuie sa mearga la scoala,in clasa I-a.
Da,dar nu ai voie sa-i inscrii decat daca au facut grupa pregatitoare,asa ca esti obligat sa-i inscrii la grupa pregatitoare.
Da,dar nu toate scolile au grupa pregatitoare...
Da,dar ce scoli au grupa pregatitoare???Poate vreuna din Berceni sau Drumul Taberei,ca cei de la Scoala Centrala sigur nu au.La Scoala Centrala fiind copilul meu cel mare,mi se pare de bun simt sa o dau tot aici si pe Ileana,nu-i asa?Ca doar nu sunt ubicua sa fiu in doua locuri la aceeasi ora si dimineata si la pranz...
Nimeni nu stie nimic.Secretarele de la SC sunt absolut oribile.Daca voi ramane aici 12 ani,sigur vom avea probleme.Cand le-am intrebat de grupa pregatitoare,mai aveau putin si ma dadeau afara.Fiinte gretoase si primitive si oribile...
Sambata am fost la o petrecere de copii si toti parintii de acolo aveau aceeasi problema...ce se intampla cu copiii anul viitor.
Cum este posibil sa se intample asa ceva?

Chiar daca Festivalul Enescu s-a terminat de mai bine de o saptamana,voiam sa amintesc de concertul lui David Garett.M-am bucurat enorm ca l-am vazut si l-am ascultat,dar as fi vrut sa-l gasesc altfel.Rapsodia lui Enescu nu i s-a potrivit-nu a redat nimic din spiritul luminos si vesel,a cantat-o pur si simplu,nu a "simtit-o".In schimb partea a doua a fost minunata,a cantat Concertul pentru vioara si orchestra a lui Beethoven si acolo si-a dovedit maiestria.
Lumea l-a aplaudat minute in sir,cred ca a avut opt sau noua bisuri.M-am enervat un pic,pentru ca cele mai multe aplauze le-a avut cand a cantat Smooth Criminal a lui Michael Jackson,nimic mai nepotrivit...Din pacate,energiile negative care au venit dinspre scaunul vecinului meu,nimeni altul decat adoratul sot,mi-au stricat bucuria spectacolului...
A fost foarte multa lume,sala era plina,atatia oameni dornici sa asculte muzica.Mi-a placut enorm bucuria lor si faptul ca erau atat de frumos imbracati si ca asteptau spectacolul ca pe o sarbatoare.Foarte multi actori.In pauza m-am ciocnit fara sa vreau de cineva si cand m-am intors am vazut ca era Irina Petrescu.O femeie superba,o privire patrunzatoare,un zambet magnific.
In pauza,David a dat autografe,dar era imposibil sa ajungi la el...Ma multumesc cu pozele facute la spectacol...

4.Sambata seara,tarziu,am vazut un interviu cu Cristian Tudor Popescu,la emisiunea Profesionistii a Eugeniei Voda.Omul asta este atat de adevarat si spune niste lucruri care pe mine ma marcheaza profund.Lucruri pe care le simt,dar nu am priceperea sa le exprim asa cum o face el.Lucruri care ma bantuie in fiecare zi.Interviul inca nu este incarcat pe you tube din pacate,este pus doar promo-ul. ,dar este ceva ce trebuie vazut.

5.Nu-mi vine sa cred ca suntem in octombrie.Habar nu am cand trece timpul.As vrea sa-l opresc,dar nu pot.

La sfarsit de saptamana

2011-09-30T23:59:00.001+03:00

Nu am avut timp sa mai scriu.Asta imi da peste cap echilibrul meu de fiecare zi.Dar saptamana a fost atat de plina,incat am picat rapusa seara de seara,fara sa mai deschid calculatorul.
Am bifat in fiecare zi cate un doctor.Intr-o zi pentru mine,in alta pentru Ileana,azi pentru Maria.Nimic grav,dar fiecare drum care iese din aria mea de acoperire,ma oboseste peste masura.Azi am strabatut tot orasul la o ora cand toata lumea parca era vorbita sa paraseasca orasul si sa mearga la munte.Nu mai am rabdare pentru Bucuresti.Zau.Oricat de mult l-as iubi,imi e atat de strain si nesuferit...
Cu toate problemele astea medicale-organizatorice-scolare, mi-am dat seama ca saptamana asta nu am facut nimic din ce as fi vrut.Nu am ascultat muzica,nu am citit si nu am vazut filme.Nici macar nu m-am plimbat.
In schimb am participat din nou la minunatul mecanism al scolii romanesti,vazut de data asta din alt unghi,cel al activitatilor de dupa scoala.
De cand face balet,Maria asculta muzica clasica.II place si o linisteste.Cand o vad ca nu e in apele ei,ii pun muzica si o las sa picteze.Functioneaza de fiecare data.De cateva zile poate sa faca asta impreuna cu sora-sa,ceea ce este un progres urias.Acum cateva saptamani mi-a spus ca ar vrea sa invete sa cante la pian.I-am promis ca o sa ii ofer cateva lectii de pian sa vedem daca merge sau nu.Prima data m-am interesat cam care sunt preturile,in mod evident.Lectiile de pian sunt foarte scumpe.60 ron pentru 50 minute.Cateva milioane pe luna.Nu se poate.Mai avem si balet si franceza si pictura.Asa ca am incercat variante mai accesibile.Am fost la palatul copiilor.Din pacate, listele erau facute inainte de incepe inscrierile.Cat de tipic romanesc!!!
Apoi am luat la rand scolile de muzica,unde m-am intalnit cu "amabilitatea" secretarelor deranjate de telefoanele mele.Intr-un final am ajuns la scoala de muzica nr.3,pe stirbei voda.O cladire superba,lasata pur si simplu in paragina.Nu stiu care e povestea ei,dar m-a impresionat frumusetea care razbatea dincolo de toate urmele lasate de vreme.Este o cladire pe care statul asta nenorocit a lasat-o sa se degradeze.
Cand am intrat acolo am avut impresia ca alunec intr-un film suprarealist.Imaginati-va ziduri coscovite si pe alocuri cazute,piane demontate,desene si tablouri facute de maini delicate de copii,atarnand stramb pe peretii negri de praf,toate in acorduri de pian.Cineva canta in toata mizeria si saracia aia de acolo,salvand cumva sufletul acelui loc.Nu am avut aparatul la mine din pacate.
Am intrat chiar la director,i-am spus despre ce e vorba,el deosebit de amabil,a zis da,nici o problema,dar trebuie sa vina la un test.Ok.Zis si facut.Ne ducem la test.Acolo o mare de copii si parinti.In mod normal as fi facut stanga imprejur si gata,dar nu puteam.Ii promisesem copilului.Asa ca dupa doua ore lungi,o cheama inauntru numai pe Maria.Inauntru 10 profesori.Dupa ceva vreme-multa,mi s-a parut mie-ma cheama si pe mine.Doamna,zice,copilul are ureche muzicala,dar este argint viu,nu o vedem sa stea locului si sa faca teorie muzicala...Dar oricum nu mai sunt locuri la pian...noi am vedea-o la violoncel...WTF??!!!Maria zice,nu vreau violoncel,vreau sa invat sa cant la pian.Pana la urma nu au convins-o.Nici noi pe ei.Am plecat de acolo cu o Marie furioasa si in lacrimi...
Dupa ce m-am linistit,am gasit o solutie buna pentru toata lumea.Adica si pentru copil si pentru bugetul familiei.Exista gradinite care au profesoare de pian.Care profesoare au pian acasa.Care profesoare nu se arunca la tarife ucigase.Win-Win,ca sa zic asa....Din toata tarasenia asta,care are mult mai multe amanunte (am aflat si cum se desfiinteaza posturi,desi sunt foarte multe cereri si exista si sali dotate cu pian in cluburile pentru copii ale fiecarui cartier,am aflat si cum se selecteaza copiii pentru diferite activitati),imi dau seama ca doar doua activitati sunt pentru toata lumea,fotbal si gimnastica,in rest trebuie sa stii pe cutare, care-l stie pe cutare,care e prieten cu cutare si care cutare poate te ajuta.Daca bineinteles dai si tu ceva.Lui cutare.
Of.
Ar mai fi de zis de problemele pe care le are Maria cu dintii,de degetele bandajate ale Ilenei,de spondiloza mea cervicala care a luat-o razna,dar ma opresc aici.

Ca sa ma fac la loc zen,am vazut in seara asta un film excelent,am inceput o carte minunata si viata mea este din nou buna.
Si ceva frumos,de inceput de weekend:))

Ciorba si muzica

2011-09-27T23:18:00.002+03:00

In seara asta fi vrut sa scriu despre altceva,dar m-am sucit pe ultima suta de metri.Voiam sa scriu despre cum beau eu sucuri verzi si altfel de sucuri de vreo doua-trei saptamani incoace si despre cum incerc sa ma transform in raw vegan-nu prea imi iese,dar deocamdata adun informatii si minune mare-nu mai beau cola si nu mai mananc dulciuri.Sigur ,nu mai mananc dulciuri dimineata,la pranz si seara,mananc numai dimineata.Dar despre subiectul asta cand oi avea mai mult timp.Azi nu am,pentru ca am facut ciorba.De pipote si inimi.Ca restul familiei nu vrea sa fie raw vegan,vrea sa fie cu carne,cu multa carne.Eu ii fentez usor,si le dau de 3 ori pe saptamana maxim si niciodata carne de doua ori pe zi.Dar cum ziceam,despre haleu sanatos cand o sa am timp.Azi am fost multi tasking si deja ora mea de culcare a trecut,asa ca o sa fiu briefly.
Deci,cu ciorba.Cum confectionam eu zarzavaturile cu o mana si cu ailalata zapam,am ajuns pe proteveu.Post la care ma uit foarte rar,pentru ca eu am nevoie cand fac mancare sa aud cum cineva ii injura pe pdl-isti,am nevoie de sange si la proteveu sunt doar filme lesinate si puse la perfuzii.Exceptie face dansez,dar pe ala il inregistrez sa ma pot uita doar la dansuri,nu la proasta de vantur sau la kintalele de reclame.Dansez dureaza 100 de ore daca il vezi live,asa ca il inregistrez si gata.Nu se supara nimeni.Asa ca,in seara asta ramane pe pro tv,nu stiu de ce.Si ma uit la Vocea Romaniei.Si raman la ea.Voiam sa zic ca e tare emisiunea.Super tare.Trebuie sa recunosc ca sunt foarte,foarte buni in materie de divertisment,nu-i bate nimeni.Chiar nimeni.Degeaba se chircesc aia de la antene cu X factor,ca n-au nici o sansa.E vorba de fler,de oameni,si de vedete,aici postul nu duce lipsa, slava domnului.Si in cazul asta au stiu ce format sa cumpere.The Voice inteleg ca e ultima fita in materie de divertisment (difuzat pe NBC-primul sezon,deci chiar nou) iar oamenii alesi sa prezinte sunt toti unul si unul.Baietii aia patru sunt foarte tariAdica baietii si fata Loredana,Brenciu,Moga si Smiley (variantele americanesti sunt Christina Aguillera, Cee Lo Green-asta nu's cine e, Adam Levine - solistul de la Maroon 5 - şi Blake Shelton).Ai nostri sunt relaxati,au replica in varful limbii si chiar stiu ce sa aleaga in materie de voce.Si se simt bine impreuna,se vede.Mi-a venit sa rad ca doi dintre concurentii din seara asta, chiar cantasera in niste formatii,ma rog obscure,dar totusi...si nu au fost alesi.
Asa ca ma declar fan Vocea Romaniei.Imi plac secventele din culise,unde stau parintii si prietenii si asteapta sa vada ce se intampla...Foarte bine facuta emisiunea.Iar Moga incepe sa imi placa din ce in ce mai mult...Are legatura si cu faptul ca i-a zis pa moldovencei...
Bine,ciorba e gata,eu am zis ce aveam sa zic,maine dimineata ma duc la analize,batranetile maica,ce sa zic...

De weekend

2011-09-26T15:42:00.001+03:00

In weekend-ul asta Ileana a vrut neaparat sa invete sa se dea cu rolele.Asa ca am purces duminica dimineata in Tineretului,unde,ziceam noi, sunt aleile mari si late,tocmai potrivite pentru o astfel de treaba.Si sunt si incercate de jupan,care se indeletniceste cu treaba asta 7 zile din 7.
Zis si facut.Mie personal nu prea imi place parcul ala,din doua motive,nu ai unde sa parchezi si este foarte aglomerat.Exact asta am si gasit.Ne-am invartit dupa ceas 25 de minute,sperand sa gasim un amarat de loc.Era full.Asta pentru ca era ziua recoltei si pentru ca era si un soi de okoberfest autohton.Asa ca am facut cale intoarsa,in protestele fetelor,care aveau deja castile in cap si tot harnasamentul adecvat pt role si biciclete.Am ajuns pana la urma in dragul nostru Ioanid,pe care-l il ocolisem initial din cauza de piatra cubica,deloc potrivita pentru o prima lectie cu rolele.Dar ne-am descurcat.Si inca bine!!!
Sportive,nu-i asa?

Pentru prima data cu rolele:

Fericita ca i-au iesit miscarile:

Copilul chiar se pricepe:

Cu bicla in actiune:

Cateva talente,preluate din filmele stupide de la tv:

Vechi si nou:

Frumoasa casa Voicu,pe care o admir de fiecare data:

Ca sa nu las soarele sa plece,mi-am cumparat o palarie pentru vacanta viitoare.Eu sunt fan palarii si caciuli si fulare,asa ca nu puteam sa o las pe jucausa asta singura in vitrina...

Flori care rezista miraculos de doua saptamani:

Si ceva pentru noul hobby al Mariei:

Saptamana poate sa inceapa:)

Lacrimi

2011-09-24T22:37:00.000+03:00

Aseara am fost la Festivalul Enescu.L-am vazut pe David Garett cu emotie.Nu am putut sa ma bucur de el,asa cum as fi vrut.Nu puteam sa-mi scot din cap imaginea fetitei din Arad,pe patul de spital,cea care a murit de dorul mamei ei .
O chema Monica.Avea 11 ani.
M-am rugat pentru sufletul ei mic si chinuit.O poveste atat de trista,care mi-a rupt inima in doua.Nu pot sa-mi imaginez suferinta ei,pur si simplu nu pot,nu sunt in stare.
Nici macar nu vreau sa vorbesc despre ce merita toti cei vinovati de moartea ei.
Vreau doar sa cred ca si-a gasit linistea.

Pipi sau despre enurezis

2011-09-23T16:18:00.001+03:00

Avem o problema.Copilul cel mic are aceasta problema si cu el,toata familia.Nu,inca nu facem toti pipi in pat,dar ne afecteaza viata in mare masura si rezolvarea e inca departe.La 5 ani si 5 luni,copilul meu are enurezis.
A avut o perioada in care a fost "curata" noaptea,mai mult sau mai putin,dar nimic ingrijorator.Anul trecut insa,a căzut si si-a spart gingia si dintii si pentru ca a fost o trauma ingrozitoare pentru ea,de atunci a inceput sa aibe din nou aceasta problema.
Am citit si rascitit articole de pe internet,am fost de nenumarate ori la doctor sau la psiholog,am citit cărți si mi-am luat notite,am facut un caiet cu buline roșii si negre,am oferit recompense-cel mai stupid mod de a rezolva o problema-nimic din toate astea nu a functionat.Am eliminat într-o prima faza posibilele infectii sau boli si i- am facut toate analizele,sânge,urina,ecografii- toate sunt foarte bune.Apoi am fost la psiholog.Din păcate nu am nimerit persoana potrivita care sa-i scoată la iveala copilului traumele suferite si sa le si rezolve.Ne-am pierdut vremea.E greu sa gasesti un psiholog daruit,care sa te scoată din marasmele in care te zbati într-un anume moment al vieții.La un moment dat,când aveam probleme cu Maria,am apelat la cineva sa mă ajute sa înțeleg ce am gresit-pentru ca in general, mamele poarta vina pentru comportamentele violente ale copiilor-si ma cam tragea de urechi,ma certa ca nu stau suficient cu copilul,eu care ii repetasem de multe ori ca ajung acasă seara si stau foarte putin cu ea.Imi spunea obsesiv ca atunci cand copilul vine de la gradinita eu trebuie sa fiu aceea care ii deschide usa.Doar ca nu intelegea ca eu la ora aia nu eram acasă...Pur si simplu informatia nu ajungea la el.
Revenind la Ileana,o posibila cauza ar fi faptul ca are un hiperkinetism puternic-diagnostic dat de neurolog.
Pana una alta,știu de la doctori ca un tratament care da roade in cateva saptamani,este alarma de pipi.E un dispozitiv care se aplica pe chilot si care in contact cu lichidul face ca o sonerie sa dea alarma.Copilul se trezeste in fiecare noapte la aceeași ora si in timp învață sa se controleze.Înainte de a lua alarma asta,in fiecare noapte mă duceam la ea si o duceam la baie,dar s-a dovedit a fi ineficienta aceasta acțiune,pentru simplul motiv ca nu făcea când ii venea ,ci când o obligam eu sa facă.Important este sa se actioneze in clipa in care vrea sa facă pipi,dar era imposibil sa stau cu mana in chilotii ei toată noaptea,nu-i asa?Pampers nu ai voie sa-i pui pentru ca toată stradania de pana atunci,se duce pe apa sambetei.Si e al naibii de greu sa faci orice cu ea,începând cu concediile in care pleci cu paturici pentru pipi,cu cearceafuri,cu multe pijamale,continuand cu cele șapte cearceafuri pe care trebuie sa le speli săptămânal si terminand cu faptul ca nu va putea sa meargă in nici o tabara sau sa doarma in alta parte decât acasa.
Asa ca pentru suma de 150 ron,am achizitionat aceasta alarma acum o săptămâna.Si am tras următoarele concluzii:
-de fapt face de mai multe ori pe noapte si nu o data cum am banuit noi
- face la aceleași ore
-la al doilea pipi deja incepe sa se țină si sa se ducă la baie
-este inuman sa mă trezesc in tiuiturile alarmei si într-o noapte,de nervi, era sa o dau de pereti...
-maria începe sa-si gestioneze starile de furie -pentru ca si ea aude alarma,cel putin a doua oară- si e plină de intelegere fata de sora-sa,chiar dacă e chioamba de somn.
-problema cea mai mare este ca alarma tiuie SI in timpul zilei, cand sta cuminte in cutiuta si nu are nici un motiv sa facă asta.
Astept cu interes evolutia in urmatoarele saptamani.Daca nu se rezolva,incepem sa cautam din nou un psiholog.Si ma bazez si pe faptul ca si ea este extrem de determinata in toata actiunea asta,nici nu se gandeste ca la anul sa rateze din noua tabara,ca anul asta.O motivatie destul de puternica,nu-i asa?!

In general

2011-09-20T10:11:00.000+03:00

www.nootropicdesign.com

In general inca nu ma pot obisnui cu programul impus de scoala.Ma trezesc cu greu la 7 fara un sfert,cu trei sonerii si tot atatea telefoane de la mama...
In particular am avut intentia sa merg la zilele Bucurestiului,ceea ce am si facut simbata seara,insotita doar de copilul mic.Am intrat pe Lipscani si nu am mai putut sa ies...Nu stiu daca va aduceti aminte de nebunia declansata acum cativa ani,la Piata Unirii,cu pomul ala de iarna urias,eveniment sponsorizat de aia de la Millenium Bank..Ce turbare pe populatie,cata isterie,cate masini distruse,cati copii pierduti...Acum nu a fost chiar asa,dar pe portiunea aia unde am intrat noi,pur si simplu nu se putea inainta.Eram prinse intr-o mare de oameni,cu cladirile alea daramate de jur imprejur si nu ma puteam gandi decat ca daca vine vreun cutremur ne facem terci acolo...Cred ca am facut o ora dintr-un capat in altul in pasul piticului.Si stiti cat iubesc eu aglomeratia:)))Intr-un sfarsit am iesit pe Calea Victoriei,am cotit-o spre Doamnei si am gasit un anticariat senzational.Am stat acolo mai bine de o ora,cu o Ileana cuminte si curioasa,care a rasfoit toate carticelele din rafturi.Nu am luat mare lucru,dar ma intorc saptamana asta sa mai scotocesc.

Toate au costat 19 lei.Imi place la nebunie agenda pe care am luat-o pentru mine.

Si am achizitionat si un Indreptar practic pentru gospodine,editia 1977,lectura obligatorie,ha ha.Cu retete vechi,pe care le gaseai pe vremuri pe mesele festive ale familiei,retete inlocuite azi de tot felul de sofisticarii.Mai stiti "ceaiurile" alea in care fiecare invitat venea cu cate ceva,cu traditionala salata boeuf,sau cu sendvisurile alea minuscule,unse cu unt si pate de ficat?Sau mozaicul?Doamne uitasem de mozaic.Cornurile alea umplute cu sardine frecate cu unt si masline,apoi tinute la frigider cateva ore si taiate in felioare subtiri,subtiri...

Cu cartile am avut o relatie speciala zilele astea,pentru ca am cumparat foarte multe.In loc de zilele Bucurestiului,pot sa spun ca au fost zilele Cartilor.Nu am cumparat beletristica,pentru ca mai am de citit din proviziile facute in urma cu ceva vreme,am cumparat carti legate de educatia copiilor.Asta pentru ca pe zi ce trece,imi dau seama ca nu stiu de fapt sa-mi educ copiii asa cum trebuie si ma lovesc de tot felul de situatii in care nu stiu cum sa reactionez.Cartile par extrem de interesante si de abia astept sa le citesc.Una singura e in afara domeniului si anume Hrana vie-de Elena Nita Ibrian,dar despre asta cu alta ocazie.

Am luat dupa cum urmeaza:

-Manualul parintilor eficace-de Thomas Gordon

-Parinti straluciti,profesori fascinanti-Augusto Cury

-Copii straluciti,elevi fascinanti-Augusto Cury

-Cum le vorbim copiilor despre sexualitate-Linda si Richard Eyre

-Recomandari psihanalite pentru mame-Wilhelm Stekel

Am avut si o incercare nereusita de a face maraton de filme ,dar am adormit fara drept de apel,la o mizerie de film cu George Clooney,Americanul sau asa ceva.Foarte prost.El se crede cine stie ce actor,regizorul avea impresia ca face un film noir de exceptie,pentru mine a fost un somnifer excelent.Mi-e dor de un film bun.A,si am descoperit o patiserie formidabila,unde am mancat cele mai bune baclavele din viata mea.Nu sunt fan baclavale,dar astea m-au dat gata.Patiseria se numeste Fadel si este cu specific libanez.E pe Jean Louis Calderon,colt cu Maria Rosetti.Daca nu as fi intr-o perioada de schimbari radicale in ceea ce priveste alimentatia mea,as fi cumparat din toate sortimentele cate ceva,dar m-am limitat la a gusta cateva baclavele.Sunt senzationale.Asa a trecut weekend-ul.Mai am o poveste care e mai lunga,in care e vorba despre o alarma de pipi si despre motivul noptilor mele nedormite,dar acum am niste ciupercute care asteapta sa fie transformate in ciulama,asa ca ma retrag :)

Randuiala

2011-09-15T23:58:00.000+03:00

Sunt cuvinte care îmi plac mai mult decât altele.Unele chiar au forța si îmi creează o stare de bine.Dacă sunt insiruite frumos,ca margelele pe ata,cuvintele te imping in sus.
Cuvantul "randuiala" mi- e tare drag.L-am auzit prima data acum mulți ani,de la mama prietenei mele.De atunci,de câte ori trebuie sa fac curat in casa,îmi spun " hai sa facem randuiala"... nu stiu de ce vorbesc la plural ca sunt doar eu,dar de fiecare data functioneaza.
Din procesul meu de reorganizare interioară si exterioara,face parte si treaba asta cu "randuiala".Am constatat ca aduce foarte multe beneficii vieții noastre de zi cu zi si pentru asta încerc in fiecare zi sa dau o corectie de traiectorie firii mele dezordonate si lenese.Pe vremuri eram coplesita de treaba,de rufe necalcate,de lucruri nepuse la locul lor,de camasi calcate pe repede înainte dis de dimineata,înainte de plecare si de alte trilioane de mici chestii care trebuie făcute într-o casa.La un moment dat,a fost cineva care venea o data pe saptamana,dar nu m- a ajutat prea mult.Era de ajuns sa vina dimineata si sa ne spalam pe maini si totul era la fel,mai putin banii mei din buzunar.Si nici nu mă simteam confortabil cu cineva in casa in lipsa mea.
Întotdeauna mi-au placut casele bine " randuite", cu bucatarii ordonate,cu dulapuri in care rufele sunt bine calcate si stivuite la milimetru,cu paturi mari si moi,fosnind a proaspat,cu asternuturi albe,cu dantela pe margine,cu flori proaspete in vaze suple,cu bai care arată ca veritabile drogherii,curate si sclipitoare.Mai cred si in sufletul caselor.Poate e caraghios ce spun,dar eu cred ca o casa te poate apara de rele,dacă te porți frumos cu ea.Si aici intra si armonia din casa si ordinea si iubirea care razbate prin aer.Mie de exemplu îmi este cel mai frica de cutremur si am convingerea ca dacă o sa mă prindă in casa,o sa fiu in siguranta.
Sa ma intorc la "randuiala" din casa.La mine nu a fost nicioadata mizerie,dar a plutit o dezorganizare,care pe mine personal,la vremea aia,nu mă deranja.Îmi gaseam in ordinea mea dezorganizata,hainele,dar nu gaseam hartii importante,nu știu ce fular,nu știu ce incarcator sau clasicele,telefonul si cheile.In fiecare zi.
De când s-au mărit copiii,haosul din casa s- a extins.Jucării întinse peste tot,creioane aruncate in toate colturile casei,chestii mici,neidentificate,de cele mai multe ori ascutite,care îți intra in picioare când nu ești atent,haine insirate in cele mai neobisnuite locuri.
Incercarile mele de a tine casa sub control au fost multă vreme zadarnice,ca sa nu mai spun de esecul total pe care l- am avut vis- a - vis de educatia fetelor pe tema asta.
Au fost mai multe etape,neputinta asociata cu delasare,furie asociata cu munca in exces,predici plictisitoare aplicate pe rând tuturor celor din casa,greva timp de cateva zile,aruncarea jucariilor sau lucrurilor preferate,nimic din toate astea nu a functionat.
Într- o buna zi am luat o pauza si m-am gandit cu adevarat la problema asta absolut enervanta si de nerezolvat.Chiar m-am gandit,iesind din rutina gesturilor de fiecare zi,ce vreau cu adevărat si ce înseamnă ordinea asta pentru mine.Vreau sa am o casa curata,dar pentru asta sa fim toți stresati si eu istovita de munca sau sa găsesc o cale buna pentru toți.
In primul rând m-am relaxat.Apoi n-am mai stresat pe nimeni.După care am aruncat sau am dat lucrurile de care casa nu mai are nevoie si nici noi.Nu am mai cumparat doar de dragul de a cumpara.Am reparat ce era de reparat.Am ținut totul in ordine,strangand in Irma celorlalti,e adevarat,dar fără sa mai fac reprosuri sau sa tip la ei.Nici nu am facut asta cu nervi.M-am educat întâi pe mine.Ce vreau sa subliniez este faptul ca puterea exemplului chiar funcționează,dar doar dacă este ridicată presiunea si obligativitatea a ceva de facut si dacă acreala aia cu care faci treaba dispare.Faptul ca nu făceam nimic cu plăcere,ca nu mă imprietenisem încă cu obiectele si casa,mă arunca in dezordine si nervi.Au apărut încet,încet si rezultatele.Acum fetele își țin biroul curat si biblioteca.Își pun jucariile la loc si le place ordinea.Mai avem de lucrat la haine,dar suntem pe drumul cel bun.Nu le-am întrebat niciodata ce le-a determinat sa facă asta,pentru ca certitudinea mea este ca au facut-o fără sa constientizeze prea mult.Au gasit liniște,au vazut ca e ordine si asta fără sa primească circ si reprosuri.Sunt destepti copiii astia...
Randuiala.Frumos cuvânt.

Postarea de ieri

2011-09-15T18:46:00.001+03:00

La cerera expresa a familiei-mama,jupanul si altii,am scos postarea pe care am scris-o azi noapte,când eram extrem de nervoasa.M-au rugat fie sa o sterg,fie sa reformulez.Nu știu dacă am facut bine.Oricum o am salvată,asa ca nu se stie niciodata...
Mă simt lasa.

La scoala

2011-09-12T20:56:00.001+03:00

Cred ca asta e ultimul an in care mai mergem la scoala in prima zi.Ca si anul trecut,din lipsa spatiului iese un balci.Sa ne calcam in picioare si sa ne mirosim subtiorile de la 5 mm.Da,am uitat,de data asta s-a cantat imnul.Emotionant,intr-adevar...Cel putin a inceput tarziu,la 10 jumate,dar tot am simtit ca m-am dat jos din pat degeaba....
Totusi,cateva mici schimbari sunt de remarcat:

septembrie 2010

septembrie 2011

septembrie 2010

septembrie 2011

septembrie 2010

septembrie 2011

De remarcat ca anul asta a preferat sa stea singura in banca.Cel putin,deocamdata.

Doamnelor si domnilor,sa-nceapa distractia!!!

Rapciune sau septembrie (Calendarul Taranului Roman)

2011-09-09T23:32:00.000+03:00

sursa:www.deviantart.com

Am gasit in biblioteca o carte,care se numeste "Calendarul taranului roman-de Ion Ghinoiu".Am deschis-o la septembrie si am citit:

"In graiul popular luna septembrie este cunoscuta si sub numele de Rapciune,cu inteles de racire a timpului....
Septembrie este luna care in comunitatea traditionala inchidea un ciclu si deschidea drumul pregatirilor pentru o noua viata. Se afla la hotarul dintre moarte si renastere, acum fiind ceasul soroacelor.
In calendarul popular, Santamaria Mica este hotar astronomic intre vara si iarna, marcat de inchiderea pamantului pentru reptile si insecte, de plecarea pasarilor migratoare spre tarile calde, de schimbarea palariei cu caciula, de targurile si iarmaroacele unde se vindeau si se cumparau produse specifice sezonului. Sosirea acestei zile indica taranului activitatile practice care urmau a fi efectuate: culegerea ultimelor plante si fructe de leac, batutul nucilor, pentru ca la anul sa faca rod, inceperea culesului viilor, semanatul graului, orzului si secarei, jupuirea cojii de pe ulmi, fibra vegetala folosita primavara la legatul vitei-de-vie."

"...Sarbatoarea de pe data de 8 septembrie din Calendarul popular este dedicata mortii si renasterii Zeitei Mama la echinoctiul de toamna.Peste sarbatoarea precrestina parintii Bisericii au suprapus Nasterea Preasfintei nascatoare Maria,sinonima cu Precesta Maica.Fixand mai intai moartea -15 august si apoi nasterea -8 septembrie,Biserica Crestina a preluat modelul precrestin:trebuie sa moara intai divinitatea ajunsa la varsta senectutii,popular numita Santamaria Mare sau Precesta Mare,si apoi sa se nasca Santamaria Mica sau Precesta Mica....totusi romanii intampina cu mai multa bucurie celebrarea mortii nascatoare de Dumnezeu"

-adevarul este ca niciodata nu am inteles cand se spune La multi ani! Mariilor si cand se sarbatoreste aceasta zi-
-am mai citit si explicatia unor proverbe des folosite,cum ar fi oale si ulcele-pentru omul mort de multa vreme sau in oala acoperita nimeni nu stie ce fierbe-pentru persoanele ascunse si fatarnice,suna a oala-!-pentru omul grav bolnav,etc

"cica in graiul popular oala si strachina de pamant sunt termeni obisnuiti de comparatie pentru trupul si sufletul omului.Oala are gura,buza,gat,burta,toarta,manusa,mana...cand e bine arsa are glas frumos,cand e ciobita suna ragusit,fecioara este asemuita cu oala noua,neinceputa,,fata "gresita" cu oala dogita iar femeia batrana,cu harbul si oala hodorogita"

-despre expresia "copil din flori"

"Fecioara Maria este nascuta in mod miraculos.Parintii ei,Ioachim si Ana,erau defaimati si huliti ca nu aveau copii.Ioachim se roaga lui Dumnezeu in munti,iar femeia lui stearpa si neroditoare,in gradina sa le dea rod sfant pantecelui.Dupa unele traditii populare,Ana ar fi ramas insarcinata mirosind o floare,credinta care a generat si sintagma de copil din flori,pentru nasterea nelegitima."

Toata cartea explica anumite sarbatori si traditii,incepand cu prima zi din an si terminand cu revelionul (ingropatul anului).
Mie mi-au placut expresiile folosite,explicatiile date,am inteles cumva legaturile intre om si semnele pamantului,credintele populare, demult uitate,semnificatiile anumitor zile din an.
O carte cu care am inceput toamna.

Televiziunile cu T de la tigan

2011-09-08T16:10:00.001+03:00

In ultima vreme m-am uitat mult la teveu.Prea mult.Il am in bucatarie si merge asa, in virtutea inertiei,cat eu fac mancare sau strang masa.Azi mi-a ajuns.Gata.Mi-am adus din nou cd-urile cu muzica.
Asta pentru ca zi de zi,la televiziunile de stiri,e plin de emisiuni cu si despre tigani.Fiecare buletin de stiri incepe cu imagini de la nu stiu ce bataie cu tigani,de la sarbatorile lor,discutii interminabile si stupide referitoare la denumirea de rommi sau tigani,parerile unora sau altora.Stiu ca am telecomanda la indemana si pot sa-i scot din casa mea instantaneu,dar nu ma pot abtine sa nu comentez si sa nu ma intreb ce e in capul acestor oameni din televiziuni,care nu fac altceva decat rau.De multa vreme se vede cu ochiul liber ca si realitatea si antena NU SUNT televiziuni cu staif,care sa iti spuna clar ce mama dracului se intampla in lume,la modul cel mai obiectiv si decent cu putinta.Televiziuni de stiri.STIRI:SURSA DE INFORMATIE.
Ei incep cu borcii,becalii,tiganii,curvele,columbenii,pepeii,varcii,murcii,manolii si lista poate fi nesfarsita...
Este atat de trist si de fara speranta ca nimeni nu opreste jegul asta de informatie.Din punctul asta de vedere ziarele si revistele sunt mult mai curate si ingrijite (exceptand bineinteles publicatiile de gen),omul care scrie acolo are grija ce spune si cum o face.
In proportie de 80% majoritatea emisiunilor (vorbesc acum de toate televiziunile) sunt penibile,prost facute,fara informatie,nici macar amuzante.Pentru si despre cocalari,manelisti si tigani.Cine va opri suvoiul asta de cacat revarsat in case,doar printr-o simpla apasare de telecomanda?Stiu ca banii vin din audienta si fara ei nu se poate,dar chiar nimeni nu are nici o alta idee?Eu mai mult decat sa dau din gura si din taste pe propriul meu blog nu stiu ce sa fac.Si da,sa inchid televizorul pentru totdeauna.Pacat.Sunt atatia oameni minunati,care au atatea de spus si pe care nu-i baga nimeni in seama si care pot fi cunoscuti,oameni de la care ai ce invata,pe ei nu-i vezi niciodata la televizor.Il vezi pe Maruta,care este atat de scabros,pe Gherghe care se da atat de importanta si care iti prezinta subiectele ei de rahat pe un ton atat de important de parca iti prezinta o emisiune de cultura,nu pe manelistul guta care se injura cu nu stiu cine...
Oana Pellea spunea la un moment dat ca televizorul poate fi in aceeasi masura si o cutie din care ies monstri si una cu minunatii...
As vrea ca televiziunile sa nu mai faca audienta si sa nu mai primeasca reclama.As vrea sa existe macar o zi pe saptamana in care lumea sa le dea cu tifla si poate atunci s-ar gandi de o mie de ori inainte sa dea drumul pe post unor imagini si comentarii penibile.
Poate va ajuta viitoarea criza financiara?
Sau poate asta:

Ma-ntalnesc cu David Garett...

2011-09-05T21:33:00.001+03:00

Asta iarna, prietena mea a venit cu dvd-ul lui si mi l-a prezentat ca fiind ultima ei descoperire in materie de muzica.David e frumos,are un zambet senzational,se imbraca cool si canta minunat.Ne-am uitat impreuna la el, in carcotelile Marelui Sef,care pana la urma enervat de ochii nostri sticlosi si comentariile pline de admiratie,s-a carat in alta camera,zicand ca lui nu i se pare cine stie ce.He,he..........Tipul,care a studiat la Juilliard,e considerat cel mai rapid violonist din lume,care a intrat in Cartea Recordurilor,interpretand nu mai putin de 14 note pe secunda.Are moaca de golanas simpatic-a si fost fotomodel in studentie-care, in combinatie cu talentul pe care-l are,devine interesant de urmarit.Genul de muzica este intre clasic si rock,usor de urmarit,asta si pentru ca tipul face spectacol cu vioara lui.Care cica e un Stradivarius din 1710.

Asa ca,pe 23 septembrie ma duc sa-l vad la Sala Palatului.

Multumesc Mada!!.In felul asta deschid seria de activitati culturale pe care mi le-am propus anul asta si de care ma voi tine si cu dintii,indiferent de refuzul constant pe care-l primesc din partea consoartei.Sunt hotarata sa merg singura si la teatru si la opera.La opera probabil ca voi merge cu Maria,depinde de spectacole.

Pana atunci,am selectat ceva David Garett,sunt cateva din preferatele mele.Sper sa va placa si voua.

Hungarian Dance No.5-Brahms

Summer-From the four seasons-Vivaldi

Csardas Gypsy Dance

Zorba's Dance

Crapelnita anului

2011-09-03T20:21:00.001+03:00

Nu exista titlu mai potrivit pentru ce vreau sa spun.
Nu stiu cum se face,dar in Bucuresti eu mananc extrem de putin.Ca fac excese,cum ar fi dulciurile si cola,asta e alta treaba,dar mancare propriu-zisa nu ingurgitez decat in cantitati foarte mici.Ciugulesc,cum ar veni...Dimineata o cafea si o paine prajita,la pranz o ciorbita si seara ce mai gasesc prin frigider.Sigur,ar trebui sa fiu supla si mladioasa,dar nu sunt.Nu fac miscare,dar fac placinte si prajituri, pe care le stropesc din belsug cu cola.
Asa ca,iata-ma in curte la Iosefina,in foisor,cu Bucegii in fata,cu o foame de nestavilit.Unde mai pui ca eram si servita.Ce era sa fac??M-am simtit bine.Prea bine, spune cantarul.Problema este ca organismul meu a tipat cat a putut si m-am procopsit a doua zi cu buze triple de la herpesurile care mi-au aparut.Pe care le am si acum.Nimeni din familie nu are nimic,pentru ca mancare mai proaspata nu aveam cum sa mancam in alta parte (am si vizionat bucataria,care in afara faptului ca era extrem de bine dotata,cu frigidere inalte de inox,blaturi de inox si aragaz profesionist,stralucea de curatenie).Cred pur si simplu ca eu am mancat cel mai mult din casa.
Oamenii au propria lor ferma si gatesc ce produc.Multa mancare.Multa.Intr-o singura zi,au fost mai slabi si ne-au dat la felul doi gratar de porc cu cartofi prajiti.A fost ziua mascarelii cu nunta becaliceasca si i-am surprins belindu-se la teveu ore intregi,semn ca nu au avut timp sa mai dea pe la bucatarie.
Nu am facut poze,uitam sa iau aparatul dimineata cand coboram in foisor,pentru ca nu ma puteam gandi decat la mancare.Platoul cu micul dejun era absolut nesimit.Hai pe bune,am exclamat in prima dimineata,ce e asta??Ne-am uitat jur imprejur,crezand ca mai asteptam pe cineva la masa,dar nu,era in exclusivitate pentru noi.
Platoul arata asa:
Patru feluri de branzeturi,a cate patru felii de fiecare,urda,cas,branza sarata si inca una pe care nu am identificat-o.
Salam proaspat,salam uscat.
Sunculita taraneasca.
Caltabos.
Lebar.
Toba.
La mijlocul acestui platou,legume proaspete.Rosii dulci si zemoase,ardei zambareti,care-ti pocneau in gura,ceapa rosie delicioasa,castraveti.
Unt.
Doua feluri de dulceata facuta in casa.De caise si de zarzare.Aia de zarzare era o nebunie.
Si lovitura de gratie aplicata ficatului,ousoare moi si galbene,cate doua de caciula,sau dupa preferinta,omletica cu sunculita si branzica.
Cafea,ceai,lapte cu cacao.
Paine prajita calda.
Ne asezam la masa la ora 10.Terminam pe la 11 jumate.Asta era dimineata.La pranz,incepea alt dezmat.Ciorbita de perisoare sau vitel sau supa cu galusti.Vitel la tava sau ostropel sau pastrav sau mix grill,pastrama de oaie sau carne la garnita cu mamaliguta si mujdei de usturoi.Desert:cei mai desavarsiti papanasi din lume,tavaliti in smantana groasa si dulceata de afine.
Pranzul se petrecea intre 3 si 4 dupa amiaza.Eu am baut zi de zi cate o carafa de afinata.
Seara o lasam mai moale.Moale ca un kurtos-kalacs cu nuca,rotit in fata ta,un pic caramelizat,pe care-l dadeam gata cu lapte batut sau sana.
Nu este foarte ieftina mancarea,costa 50 de ron de persoana/zi,mic dejun si pranz,dar mie nu mi-a parut rau de nici un banut dat.Am mancat si cateva triferment si ranitidina,e adevarat,dar nu mi-a parut rau nici de asta.
Doar cand m-am intors acasa,m-a cuprins asa un sentiment de rusine in fata slabiciunii avute fata de mancare.Desfrau.Nu stiu daca anul viitor ma mai tine ficatul sa fac treaba asta.Problema este ca de cand ne-am intors acasa,o tinem in alte mese festive,alte carneturi si torturi,mai urbane ce-i drept,dar parca sunt fara sfarsit:)))
Azi am incheiat apoteotic benchetuiala ultimelor zile,cu fondue si tort cu mandarine.Pana anul viitor,trebuie sa-i cer iertare stomacului.
Asa se incheie crapelnita anului.

La Iosefina

2011-09-02T00:24:00.000+03:00

Am inceput toamna la Iosefina-n batatura.Opt zile de aer curat si dulce ca mierea.Am stat la firul ierbii si am simtit ca nu mai vreau sa fac altceva.Nu am fost capabila sa scriu,sa citesc sau sa vizitez ceva.Am stat cu capul in iarba si cu ochii pironiti pe cer si am lasat viata sa curga.Mi-am ascutit auzul.Sunete pe care nu credeam ca le mai pot auzi,au iesit dintr-o data la suprafata.Cotcodacit de gaini,muget de vaca,dangat de clopot,zumzet de bondar.Ala imi placea cel mai mult.M-am uitat la firele de iarba si la copacul sub care stateam intinsa,ore intregi.Mi s-au asezat niste lucruri in cap,in ordinea in care trebuie.Linistea din afara s-a prelins cumva in mine.

In fiecare seara,pe la 8 asa,incepea sa fie frig.Prima jumatate de ora stateam in tricou,sa simt cum musca din mine,sa imi alunge orice urma de pe piele, din caldurile infecte din Bucuresti.Apoi nu mai rezistam si trebuia sa ma imbrac.Azi dimineata erau 5 grade.
Sa va zic de pensiune.Este in Moeciu de Jos,departe de drum si de masini,cu o curte plina de iarba,unde fetele au alergat de dimineata pana seara.La 9 seara erau imbujorate si cadeau rapuse,cu manute moi si gene fluturand.Le-am tinut in brate si le-am mangaiat,pentru ca au fost bune si ascultatoare,departe de scorpiile care sunt de fapt acasa.
Va recomand cu toata caldura locul asta.Proprietara pensiunii,Iosefina, e un pic sireata si una iti spune la telefon si alta cand ajungi acolo,dar ii ierti incercarea de a te pacali, pentru tot ce gasesti bun acolo.Mie mi-a zis un pret,am discutat clar,i-am lasat si un avans si totusi a incercat sa schimbe datele problemei.Am reluat discutia si pana la urma negocierea a dat roade.O camera dubla este 80 ron,un apartament 120 ron.Masa este ceva mai scumpa,costa 50 de ron de persoana,doua mese pe zi,dar despre asta am sa vorbesc separat.O sa revin acolo cat de curand,vreau neaparat sa vad locul toamna,cu mii de culori de jur imprejur.Nu am prea facut poze.Uitandu-ma la cele cateva pe care le-am facut,imi dau seama ca nu am reusit sa prind farmecul locului.

Pentru copii a fost o vacanta nemaipomenita.Au inaltat zmee,s-au jucat cu catelul Maia,au alergat gainile si berbecutii,au iesit pe ulita si s-au strambat la copiii de peste drum,s-au jucat cu maturoaiele din curte,spunand ca sunt vrajitoare,au ras si mai presus de orice, s-au inteles bine.Si nu,nu s-au uitat la televizor o secunda.Daca nu ar fi drumul mizerabil,as veni aici de cel putin doua ori pe luna.Nu vreau sa vorbesc despre neajunsurile drumului sau despre nesimtirea unora.Mi-am propus sa nu vorbesc despre asta si nu o sa vorbesc.Mai bine mai pun niste poze cu fetele.

O vacanta buna.Ne-am intors in Bucuresti si o luam de la capat.

Copilul cel mic si merele de aur

2011-08-24T23:51:00.002+03:00

Ileana este copilul cel mic al familiei.Mofturoasa,nazuroasa,subtire ca un firicel,ne (mă) pune la încercare in fiecare zi.Copilul hiperkinetic ( conform diagnosticului neurologului) face exact ce dorește,când dorește si cum dorește.Dar.asta e o problema diferită fata de ceea ce vreau sa zic azi.Azi vorbesc despre relația ei specială cu mâncarea.Subiect care mi-a provocat multi,multi nervi de-a lungul anilor.Pentru ca sunt destul de ignoranta,pentru ca mi-e imi place sa mananc mult si bine,pentru ca in copilaria ceausista as fi dat orice sa am ce are ea pe masa,nu am reactionat asa cum trebuie fata de problema asta.
Tabloul este urmatorul.Ne asezam la masa.Ii pun in fata farfuria si incep sa-i spun copilului ce are in farfurie.Detaliat.Dacă nu cunoaște ce are in fata,pur si simplu refuza mâncarea...Ea se uita cu atenție.(intre timp Maria e la felul doi).Apoi miroase.După ce trece de etapa asta, ia in furculita sau lingura,după caz,o cantitate infima de mâncare pe care o atinge cu vârful limbii.Dacă e multumita,trece mai departe.Adica incepe, slava Domnului,sa manince.Daca nu,fie trebuie sa-i fac altceva,fie sta flamanda pana la masa urmatoare.Mentionez ca schema asta e valabilă si in cazul desertului.Si asta in fiecare dimineata,pranz si seara.De fiecare data,fara exceptie.
Nu as putea sa o numesc vegetariana,deși e foarte aproape de asta.Carne mănanca extrem de rar si făcută într-un anume fel.Unt nu mănanca absolut deloc.Lapte de doua ori pe saptamanaa si atunci cu cacao,cu pai si in pahar înalt,transparent.Nu pune gura pe mezeluri,doar pe un anume sortiment de sunca de curcan care are o anumită forma.Nu mănanca pâine.
Dar...Legumele si merele sunt viața ei.Ardeii,morcovii,rosiile,vinetele,dovleceii si in mod special merele.
Este foarte complicat sa gatesti pentru acest copil.Eu gatesc traditional,cu carne de porc de obicei,cu ulei,cu cartofi,etc.Total greșit.Nu am nici o șansa sa-mi hranesc copilul astfel.
Încet,încet,am început sa caut retete speciale de salate,sucuri,de mancaruri procesate cât mai putin.Realizez ca asta e ce-i place sa manance,cât mai natural,cât mai crud,cât mai neprocesat.Seminte,salate,chestii verzi asezate frumos in farfurie.
Asa ca,in fiecare zi bea câte un smoothie in care pun tot felul de fructe sau legume.Trebuie sa mă documentez si sa mă pliez pe gusturile ei,nu pot sa o țin in legume crude sau paste,all day long.Începe sa mă preocupe din ce in ce mai des subiectul asta.Retete raw,vegetariene.
Mai am si un alt motiv important.Ultimele analize făcute,au demonstrat ca ea,mofturoasa,are analize mult mai bune fata de mâncacioasa de sora-sa.Care evident,mănanca carne si la desert.Si are deficit de fier si de calciu.
Din septembrie, o virez încet,încet, către mâncare sanatoasa.Mi-am propus sa-mi cumpăr o carte cu retete raw si sa am doua zile pe saptamana in care sa nu deschid aragazul.In rest,îmi voi schimba cât pot stilul de gatit.Nu știu cât am sa reusesc,dar merita încercat.
Dar,pana in septembrie mai avem o saptamana de munte.Adică o săptămâna de delicii culinare.Cel putin pentru mine:)))
Bine.Mă duc sa mănanc un măr:))) si sa ma documentez aici si aici.

Dependenta saptamanii

2011-08-23T21:59:00.000+03:00

In fiecare seara,la film.

Mama

2011-08-21T21:56:00.000+03:00

Draga mea,

Nu cred ca vei citi vreodata ce scriu eu pe blog.Stiu ca stii ca am blog,ca doar mi-a trebuit o dupa-amiaza intreaga sa-ti explic,ca mai apoi sa spui scurt si suierat,ce prostie draga,fa si tu ceva in casa:)Si acum ma intrebi cui ii scriu.Asta nu stiu nici eu prea bine,asa ca nu am cum sa-ti explic.Mare parte scriu pentru mine.Numai ca scriu intr-o vitrina,sa ma vada si altii.Sunt extrovertita,tu m-ai facut asa:)
Voiam sa-ti spun cat de mult te iubesc.Sa-ti spun ca esti prietena mea cea mai buna si ca tie iti spun toate secretele mele de cand ma stiu.Stiu ca esti fericita cand sunt si eu si suparata cand vezi ca am probleme.
Dar,asa e viata.Tu mi-ai zis ca e misto si ca cel mai bine e sa casc ochii in fiecare zi la tot ce se intampla...Pe vremuri,casa noastra era deschisa.In bucataria care acum mi se pare mica si inghesuita-deh,s-au schimbat normele de confort-intotdeauna erau rasete si musafiri.La un moment dat,am fost convinsa ca de fapt prietenele mele vin mai mult pentru tine,nu pentru mine.Mi-ai stiut toti iubitii si le-ai dat cele mai tari porecle.La 15 ani m-ai urmarit de acasa pana la Romana,pentru ca te-am mintit.La 20, mi-ai lipit doua perechi de palme,de au zdranganit usile de la debara, pana la parter.Ma imbatasem grav,cu portocale inmuiate in vodca.Am avut si catva ani grei,pentru ca visai altceva pentru mine,dar pana la urma ai redevenit prietena mea.Esti o risipitoare,oricat de multi bani ai avea.Nu ai,dar nici nu-ti pasa:))Mananci prea gras pentru varsta ta si te oftici ca nu te mai incap hainele.
Vorbim de cel putin 10 ori pe zi la telefon.Sa stii ca in ziua cand ti-ai luat baston,chiar daca am facut glume nerusinate,seara am plans in baie pana m-am racorit.Stiu ca daca te-ar tine picioarele,ai face ce nu fac femei mult mai tinere decat tine.
Frumoasa mea,azi a fost ziua ta.Am stat impreuna de dimineata pana seara.Am mancat papa bun,ti-am dat sa bei cocktail fara alcool si pórma ai cerut o bere:))) ne-am uitat pe poze.Ne-am amintit.Am ras si am plans.Esti suparata pe mine ca nepoata ta iubita e in tabara si nu ai putut sa o tii in brate.Nu am vrut.Stii ca sunt idioata si nu tin minte date esentiale.
Vreau sa traiesti cat lumea.Sa ma alinti si sa-mi faci masaj pe spate.Sa tipi la mine si sa-mi inchizi telefonul cand te enervezi.Sa existi.
La multi ani,mama!!!!

Drumurile noastre toate,se vor intalni din ce in ce mai rar

2011-08-20T23:18:00.005+03:00

Am fost azi in zona Bran,mai precis intre Predelut si Zarnesti,sa-mi las copilul in tabara.Mi-am adus din nou aminte de ce merg atat de rar in tara.La mare nu am mai fost de sapte ani si sigur nu calc pe acolo inca sapte,iar la munte merg din ce in ce mai rar.
Azi s-a circulat oribil.Ne-am dus pe varianta Ploiesti-Sinaia-Busteni si ne-am intors pe la Pitesti.La ducere s-a mers bara la bara, iar pe portiuni mari se circula pe un singur sens si erai nevoit sa astepti pe putin 15 minute pana pleca toata coloana.Mai mergeai 5 minute cu a intaia si iar stateai 15 minute.Am facut poze,dar mi-e lene sa le descarc.La intoarcere a fost si mai si.Am intanit un ghiolban care parcase in curba si isi spala masina.Oameni buni,isi spala masina!!!!!!!!!!!!.Era dezbracat pana la brau,cu burtoiul pe afara si nu ii trecea prin capul ala de dovleac,ca incurca circulatia.Intr-o alta curba,toata coloana de masini s-a oprit pentru ca la o biserica era o nunta.Si nuntasii isi parcasera gipanele in strada.Unul langa altul.Cu fundele alea oribile pe capota.Tirurile nu aveau cum sa treaca,au dat inapoi,inainte,masinile mici s-au catarat unele peste altele,nimic.Blocaj total.Nuntasii erau in curte,cu sclipici pe ei,cu cefe late si rase,niste oribili,vedeau ce se intampla,dar nu au schitat nici un gest.Alt nesimtit,intre Bran si Moeciu se oprise sa cumpere afine.In drum!!!!In mijlocul drumului!!!!
Sunt pur si simplu scarbita de drumuri,de oameni,de faptul ca dupa 20 de ani de guvernari,care
mai de care mai schiloade,avem astfel de drumuri.I-am injurat pe toti miniștrii transporturilor in frunte cu tatal lor,hotul de basescu.M-am umplut de furie si scarba pentru a suta mia oara,gandindu-ma cat popor l-a votat la ultimele alegeri.
As pleca si maine de aici.Si acum, in seara asta.Cu pijamaua asta cu flori de pe mine.Fara haine,fara nimic.Dar nu pot,fir-ar al dracului sa fie de treaba...Nu pot sa o las pe mama.Asa am facut si acum zece ani.Acum,in afara de mine,care vrea,dar nu poate,nu mai doreste nimeni din familie sa o facem.
Azi am fost atat de nervosi si suparati,incat am fost convinsa ca o sa avem un accident.Am ajuns acasa cu bine,slava domnului nu s-a intamplat nimic,desi am oprit pe marginea drumului pentru ca nu mai puteam.Nu se mai putea continua de vacile din drum, de caii slabanogi scapati de sub control,de tigani,ah,tiganii cu carutele lor incarcate cu lemne,jegosi si cu privirile alea impertinente ale lor, de daciile papuc incarcate cu triliarde de pepeni,mai mai sa se dezmebreze,care merg pe mijocul drumului,ca pisatul boului si care nu se clintesc un centimetru sa te lase sa-i depasesti,de toti meltenii cu masini tari,imbracati in maieu cu gaurele,care asculta manele jegoase si sunt inconjurati de
rotocoale de fum,de plozii lasati singuri pe marginea drumului...

In seara asta urasc tot ce inseamna Romania.Ma urasc pe mine,pentru deciziile proaste pe care
le-am luat, iar singurul meu tel in viata,va fi sa-mi indepartez copiii cat pot de tara asta.Dar asta se poate face doar printr-o educatie solida si intru aici in alt subiect si mai am un pic si turbez de furie si neputinta...
Si inca ceva...DE CE SE ARUNCA HARTII SI STICLE DE PLASTIC DIN MASINI???SI MAJORITATEA MASINILOR SUNT MARI SI SCUMPE???
Ma duc sa beau un wiskey.Poate chiar doua.Am ajuns acasa,in lumea mea.

Margele cu trandafiri si un cantec.

2011-08-18T22:39:00.003+03:00

Pana nu demult,nu stiam exact cum trebuie sa arate ziua mea perfecta.Oscilam intre a lenevi sau a face ceva interesant.Sau si una si alta.Cand nu aveam deloc timp pentru mine,doar crosetam vise despre ziua perfecta.Nimic clar,nimic concret.Acum,dupa un an de incercat variante de "zi perfecta",pot sa spun fara dubii ca ea se compune din somn pana la 11 cu bataie spre 1,mic dejun copios,o carte si mai pe urma maraton de filme.Totul stropit din belsug cu coca cola,mancare chinezeasca livrata direct la usa,prajituri de la cofetaria mea preferata si telefoanele scoase din priza.Dar,ca orice lucru perfect,el trebuie asteptat si visat.Nu pot sa am parte de asa ceva in fiecare zi.Nici nu as vrea de fapt.Ar deveni o obisnuinta si m-as plictisi imediat.Asa ca exista zile petrecute cu familia si prietenii,in care esti dinamic si razi si te zbengui si bineinteles visezi la cum sa-ti planifici in secret,ziua ta perfecta:))
Saptamana trecuta a fost activa.Am mers in oras,in magazine-asta e sport extrem pentru mine,in Centrul Vechi,la Mogosoaia,iar in Centrul Vechi.
Am constatat urmatoarele:nu inteleg in ruptul capului de ce e asa plin Centrul Vechi...Adica inteleg, desigur, nevoia disperata de a iesi din casa si a sta cu amicii la o bere,dar mie locul ala mi se pare insalubru si extrem de scump-am dat 18 ron pe un pahar plin cu gheata,eu dorind sa beau un biet cocktail....m-am asezat pe un scaun elegant de rachita,deasupra atarnandu-mi un balcon ros de vreme,in timp ce pe la picioare asteptam sa apara sobolanii.Si sunt sigura ca sunt,din plin.
Da,stiu, are farmec,sunt cateva locuri care si mie imi plac,dar totusi,e supraapreciat.Si cate pitipoance,Dumnezeule!!!Da,stiu ca am imbatranit si ca sunt o acritura,dar pe bune,prea multe tarfeturi bantuie pe acolo.Toate,cu aer de diva.M-am distrat pe tema asta copios,in serile cand am ajuns acolo.Am descoperit in schimb un magazin mic,unde se fac bijuterii foarte frumoase,care au farmec si poveste.Preferatele mele sunt ele, iar prietena mea si-a luat unele cu trandafiri mici din matase si bumbac.Toate erau minunate,si bratarile si inelele si colierele.
Apoi am intrat intr-un alt magazin micut,de unde pe vremuri imi cumparam bluze ieftine si colorate,un magazin cu aer de anii '40,unde intotdeauna patroana sta tolanita pe un fotoliu si fumeaza alene,intr-un dolce far niente (cat iubesc expresia asta!!!).Si acolo era pus un cd,in armonie perfecta cu bluzele si margelele si brosele si aerul boem de acolo.Am stat si am ascultat si am intrebat cine e.
Este Irina Sarbu.Nu auzisem de ea.Melodia asta imi place foarte mult si daca ar fi sa fac un play list al zilei mele perfecte,ar fi acolo (langa ZAZ,desigur)

Cat de frumos.Poate voi o stiti,dar pentru mine a fost o surpriza placuta si neasteptata.Voua ce va place in Centrul Vechi?

Eu,incurca-lume.

2011-08-17T23:39:00.005+03:00

Cei punctuali,cei care se trezesc cu noaptea-n cap,cei care sunt cu ochii pe ceas si pe telefon,sa nu citeasca acest text,pentru ca vor fi oripilati.
Da,sunt incurca lume.Am mai spus de-a lungul si de-a latul blogului,ca relația mea cu timpul este dezastruoasa.Nu- mi plac planificarile si constrangerile.Mă enervează pana la nebunie sa-mi facă cineva program si sa mă oblige sa-l respect.Cu greu si mare chin am respectat programul de la job.Având in vedere ca am 24 de ani de munca,mă impacasem cât de cat cu aceasta corvoada- si eu si cei care-mi erau sefi.Era o regula pe care cum necum, trebuia sa o integrez in viața mea de incurca lume.In sfarsit,ce mai tura vura,sunt un om ingrozitor pentru altii.Adică rar te poti baza pe prezenta mea.A se observa ca nu am spus "rar te poti baza pe mine". Ca sa ajung la subiect,am un palmares bogat pe tema asta,dar acum m-am intrecut pe mine.
Prietena mea,împreuna cu fiica ei,își planuieste acest concediu de ceva timp.Prietena mea locuiește in Germania.Prietena mea este extrem de punctuala.Nu întârzie niciodata,nu uita niciodata,este extrem de organizata si face cele mai eficiente si compacte bagaje pe care le poate face un om.Adică,ce mie mi-ar intra in trei valize,ei ii incape într-o geanta de mana si ii rămâne si loc.In mod firesc si logic,își planifica si vacantele.Anul asta s- a hotărât sa nu mai stea in Bucuresti,ci sa meargă mai mult prin tara.Pentru asta a angrenat încă doua familii cu care se duce in Bucovina,urmând ca de la o data anume sa ne întâlnim in zona Branului,unde eu o las pe Maria in tabara.In felul asta,impuscam doi iepuri.Copilul meu ar fi fost in tabara- prima ei tabara,eu as fi fost in apropiere,in mașina ar fi fost loc destul pentru excursiile planificate (Sighisoara,Sibiu,Brașov etc) pe care ni le- am propus.Toată lumea ar fi fost fericita,dacă eu nu as fi încurcat data de începere a taberei.Si ca un domino,toate rezervarile si planul facut dinainte au căzut rând pe rând.Oameni care si-au luat concediu,rezervarile făcute,banii dați in avans,venirea socrilor mei in Bucuresti,ziua maica-mii.Si mai mult decât orice,faptul ca ea,prietena organizata,a lucrat multe ore suplimentare ca sa poată începe serviciul cu cateva zile după 1 septembrie, când ar fi trebuit in mod normal sa înceapă.
Pana la urma,le-am aranjat in asa fel încât sa nu fie dauna majore,dar ce e de facut pe viitor?
Trebuie sa am pe cineva care sa mă verifice,asta ar fi o solutie.Sau sa am agende si agendute,in care sa-mi notez orele si datele in care trebuie sa fac lucruri.
Sau poate a venit mult prea devreme,Roza,alta prietena,nu foarte buna:))

Aniversarea din gand

2011-08-10T19:58:00.001+03:00

Niciodata nu te poti obisnui cu disparitia unei persoane dragi.Se amelioreaza durerea in timp,razi din nou,iti traiesti viata,dar in sufletul tau pastrezi durerea aia rea si mare,care iti impunge inima si care te zgarie cu ghearele pe dinauntru.
In acelasi timp te agati de imagini si sunete si mirosuri si cuvinte,pe care le repeti de o mie de ori in minte ca sa nu le uiti niciodata.
Auzi o melodie,vezi ceva si esti proiectat intr-o fractiune de secunda inapoi in timpurile fericite.
Pentru mine exista mirosul de iarna dintr-o haina,maini cu degete lungi si subtiri,un ras nervos cu inflexiuni ironice,semnul crucii facut cu cutitul pe spatele painii,inainte de a fi taiata,melodia lui Dalida-Parole-Parole,condusul masinii cu o singura mana,dintii cei mai albi si drepti pe care i-am vazut vreodata..Le gasesc uneori intamplator si zambesc.
Azi l-am sarbatorit din nou pe tata,in gand si cu un pahar de vin.Au trecut 30 de ani.
La multi ani,tata!

Alo?Aude cineva?

2011-08-05T22:18:00.001+03:00

De mai bine de zece zile incerc sa-mi montez jaluzele exterioare.Din alea de aluminiu,maro-inchis.Am la sufragerie si sunt foarte multumita de ele.Am deschis internetul,mi-am luat agenda si m-am apucat sa sun,fiind convinsa ca rezolv repede.Gresit.Cei de la prima firma mi-au spus ca pleaca in concediu si nu sunt disponibili.Ha...La a doua firma mi-a raspuns o matracuca,pe care evident am deranjat-o din ce facea ea acolo si mi-a cerut acra telefonul,spunand ca o sa ma sune cineva cat de curand...Au trecut zece zile si nu a sunat nimeni...A treia oara am sunat la unii smecheri care-si fac reclama prin revistele colorate.Mi-a raspuns sora primei matracuci,la fel de iritata ca am indraznit sa sun.Aceeasi faza cu telefonul...Pentru ca au avut bani de reclama in revistele colorate,m-am gandit sa ii stresez rau de tot.Dupa ce am dat cateva telefoane,intr-un final ma suna D-nul Mihai care ma intreaba ce dimensiuni sunt la geam.Ii raspund in secunda doi,sperand ca imi va face un calcul pe loc...Nuuu,mi-a zis,ce credeti oare?O sa revin cu un telefon cat de repede...A revenit dupa cateva zile....Am mai avut trei tentative si doar doi dintre cei sunati au fost in stare sa-mi spuna pretul pe loc,cate zile dureaza si tot ce trebuie.Doar ca nu sunt disponibili acum:))))).
A revenit si talentatul domn Mihai cu pretul.Care era cu 20% mai mare fata de ofertele celorlalti...
Alo?Firmelor?Din ce dracu traiti?Era vorba de un rulou exterior pentru un geam de dormitor...mic-micut...
Ce sa mai spun?Vocea si talentul va recomanda ,nu-i asa?

casa.drumuri.filme.carti.mancare.

2011-08-04T23:31:00.001+03:00

am mutat mobila in sufragerie,am schimbat perdele si huse.zici ca esti la opera house.oribil,dar nu mai am putere sa le mut inapoi.
am mutat mobila in camera fetelor,am sortat cartile din biblioteca,am reusit sa arunc jucariile nefolosite-hip,hip,uraaaa.
am mers pana la valenii de munte,sa ma uit din nou la terenul pe care-l avem cumparat de ani de zile.fac asta de doua ori pe an-vara si iarna.am vrut sa vad daca imi mai place sau nu.raspunsul e nu.
am condus pana la cheia,cu copiii si mama in masina.cica sunt "nevricata"-a zic copilul mic,in asentimentul tuturor.
cheia este o statiune oribila.o detest.
am terminat tabloul cu inimi.
am vazut black swan unde natalie portman a jucat impecabil.si mie nici macar nu-mi place de ea.
am vazut the mechanic,pentru muschii lui statham,dar mi-a cazut cu tronc ben foster.care e nebun,mi-e clar.prima oara l-am vazut in ostaticul,in care (se) juca cu bruce willis si m-am gandit ca se pricepe...da,omul e nebun,nimeni nu poate sa joace asa cum o face el,decat daca are mansarda deranjata rau de tot.mi-am propus sa-i vad filmele.
am vazut fantastic mr.fox si mi-a placut la nebunie.am incercat sa vad amor la roma ,dar nu am reusit.oribil spre vomitiv.
am ajuns sa fiu dependenta de "doi barbati si jumatate" si am aflat cate ceva despre cum o sa-l bage pe ashton in film,chiar aici.
nu am slabit saptamana asta nici un gram.m-am ingrasat juma' de kil.
am citit o carte buna
am invatat de la jamie reteta asta.am facut-o deja de doua ori si fetele mi-au spus ca devine oficial mancarea lor preferata.mentionez ca nu am adaugat alcool.
maine mergem toate trei la coafor.yes m'am!!!

Picnic in parc

2011-07-31T23:36:00.000+03:00

sursa:www.deviantart.com

Mi-e ciuda ca mi-am ratacit aparatul meu de copil japonez pe undeva prin vreo geanta si nu am reusit sa fac nici o poza azi.Am stat afara 8 ore,in miros de iarba,la umbra unui copac,cu prajituri cu branza,tarte cu ciuperci,fructe,porumb si ce sa-i faci -o cola rece ca gheata.Am jucat badminton,volei,ne-am facut french manicure si am palavragit.Opt ore.Habar nu am cand a trecut timpul.
Subiectul care a declansat cele mai aprinse discutii si care este unul cat se poate de serios,este cel legat de masurile de urgenta pe care ministerul invatamantului vrea sa le ia din toamna.Stiu ca nu rimeaza cu un picnic,dar am stat mult la discutii,cu argumente pro si contra.Pe scurt,din toamna se doreste o evaluare a tuturor elevilor,la toate materiile de studiu si impartirea pe clase:in media scolii,sub media scolii si peste media scolii.Adica cei slabi,cei mediocri si cei buni.
The good,the bad and the ugly.
In functie de asta,profesorii isi vor schimba strategia de predare.Am citit despre asta aici .Subiectul este greu si poate genera discutii aprinse si cu iz de cearta.Mie personal mi se pare o prostie.Nu inteleg de ce trebuie sa lipesti pe fruntea unui copil eticheta de elev slab sau mediocru.Eu nu cred ca sansele acelui copil de a evolua sunt prea mari.Daca de la inceput i se spune,esti slab,nu esti in stare de nimic,atunci devii ceea ce gandesti fara urma de indoiala.In toate clasele sunt varfuri si restul.E normal sa fie asa.Eu nu am auzit ca un copil bun sa devina un ratat,pentru ca colegul din banca a doua de la geam este prost.Mi se pare o ineptie.Cum o sa discute intre ei la scoala:uite-l si pe prostul asta,hai sa nu vorbim cu el...Copiii sunt nemilosi si vorbele astea te pot distruge.
Argumentele pro au fost urmatoarele: imposibilitatea profesorilor de a preda unei clase "mixte" din punct de vedere intelectual si ramanerea in urma a elevului olimpic,care se plictiseste in timp ce proful ii explica altuia mai putin dotat, lectia respectiva.
Dar sunt elevi care sunt buni la mate si dezastru la romana,pe aia in ce categorie ii bagi?Eu nu inteleg absolut deloc aceasta logica.Oricum sistemul este unul absolut idiot si ma deranjeaza ca nu exista alternative pentru un parinte care nu doreste neaparat olimpici,ci copii care sa fie capabili sa se dezvolte si sa-si valorifice aptitudinile.Sa fie relaxate si nu impovarate de lectii inutile si fara sens.Nu le vreau corporatiste.Vreau sa li se deschida mintea si sa stie sa caute informatii,nu sa le invete pe dinafara.
In sfarsit,ma lungesc cu subiectul care nu are nici o legatura cu titlul postarii.
Probabil ca o sa revin asupra lui la inceputul anului scolar.
Pana atunci,ma declar multumita de picnicul de azi.

La 16 ani

2011-07-28T12:20:00.000+03:00

Ieri,in miez de noapte, cautand niste acte,dintr-un dosar a cazut poza asta peste mine:

Eu la 16 ani,conform datei de pe spatele pozei.Bineinteles ca m-am studiat in cele mai mici amanunte si am pus poza deoparte sa le-o arat fetelor dimineata...Cel mai frumos mi se pare ca exista o poezie scrisa pe spate,se numeste majorat si nu stiu de cine e scrisa din pacate.

A fost o intalnire atat de neasteptata.M-am bucurat ca atunci cand le-am citit fetelor din Legendele Olimpului si in cartea aia veche,am descoperit poleiala de la ciocolatile pe care le-am mancat cand eram mica.Le mai stie cineva?cand primeam cate o ciocolata indreptam cu grija poleiala in care era invelita si le indreptam intr-o carte.Faceam colectie.Aveam toate culorile:))

Asa ca aseara am avut intalnire cu mine la 16 ani.Ma gandeam cum mi se pareau atunci oamenii trecuti de 40 ani,batrani si fara viitor, in timp ce eu aveam toata viata inainte.Azi eu am 44 de ani si simt ca am toata viata inainte.Am cateva vise pe care inca nu le-am implinit,cativa oameni de iubit,cateva nebunii de facut.Sa ma intalnesc cu fetele mele la 16 ani.Sa le invat cum sa-si ia zborul si sa le citesc poezia pe care mi-am dedicat-o eu, mie, cand am implinit 16 ani.

Priveste-ma oglinda pe sub gene,

Primele tresariri albastre de tus.

Papusile din colt ma privesc alene

Si-a rupt laba ursuletul de plus.

Peste unghii un sclipat de oja

Sa nu plangi batrane arlechin

Azi sunt solista,tu stai in loja

Sa vin sa te mangai putin?

Acum te salut maturitate,

Pantofii cu tocul inalt,o,ce cadou

Papusile ma privesc bosumflate

Catva pasi ma rotesc,pasi de tangou.

Arta la domiciliu

2011-07-27T11:52:00.000+03:00

Caldura mare, monser!Cum fetele inca nu sunt refacute complet,stam mai mult pe acasa.Am scos caietele si cartile pentru temele de vacanta,dar se pare ca nu a fost o idee prea buna.Au refuzat sa coopereze.Am incercat sa le citesc eu,nu a mers nici asta.Maria a descoperit calculatorul si greu am urnit-o din fata lui.Asa ca mi-am adus aminte de un tablou pe care l-am vazut intr-o piateta din Munchen,chiar langa Marienplatz.Era asa frumos colorat si mi-a atras atentia de la departare,mai ales ca era o zi mohorata si gri.

E foarte simplu si tocmai asta mi-a dat ideea.Asa ca le-am luat pe fete si le-am pus culorile in fata si s-au apucat de treaba,uitand de tv si calculator.Nu conteaza cat am curatat in bucatarie dupa aia,important este ca s-au simtit bine.Problema este ca vor sa-l inramez si sa-l atarn in dormitor:))

Mai au un pic si il termina.Dupa care vor sa se apuce de altul.Unul cu fluturi:)))

Iar sunt grasa

2011-07-26T00:24:00.001+03:00

Cand am zile proaste, ma apuc sa fac curat in dulap.In dulapuri adica,pentru ca in perioada mea de "femeiecucarierasicopiiacasacarepoatesalefacapetoate",cumparam toate prostiile din oras.Prostii care acum zac in sifonierele mele,facute pe comanda.Pantofi,majoritatea cu toc,fuste-negre in marea lor majoritate,pantaloni-negri in marea lor majoritate,pulovere,rochii si alte fandoseli.In afara de idioteniile astea,am mai cumparat si paturici de la Ikea,cuverturi,perdele si alte textile.La ce dracu' mi-or fi trebuit,nu stiu,ca nu-mi aduc aminte sa fi fost mai fericita purtandu-le...Dar nu asta e subiectul.Subiectul este ca m-am ingrasat.Am probat cate ceva din hainutele alea si nu ma mai incap.Nu inteleg de ce, in ruptul capului.Miscare fac mai multa decat acum un an.Am renuntat la masina si merg mult pe jos.Am si pedometru ,care imi spune cati pasi fac pe zi.De mancat,nu mananc mai mult ca atunci.Si atunci de ce nu ma mai cuprind hainutele astea???
Asa ca am inceput din nou sa fiu atenta la ce fac,ce mananc si ce simt.Am inceput cu ceaiul verde,cu apa plata cu lamaie de dimineata,cu salata de varza si peste.Cel mai greu imi e sa renunt,evident,la cola.Am iesit intr-o seara sa iau apa si eram ca drogatii aia in sevraj,uitandu-ma la o sticla de cola din frigider...Si mai este domnia-sa,miscarea,fara de care nu se poate.Aici am de lucrat.Mult.In afara de mersul pe jos,nu cred ca am chef sa fac ceva.Nu ma vad mergand la sala in mod regulat.Fie vorba intre noi,singurul lucru pe care-l fac cu precizie matematica,este sa ma demachiez.Si sa ma spal pe dinti,dar asta nu se pune.Asa ca nu,nu ma duc la sala.M-am gandit ca trebuie sa fie ceva care imi face placere.Asa ca ma voi duce sa dansez.Pam-pam.
Un domn de pe internet,pe care-l frecventez de multa vreme,da niste sfaturi foarte bune legate de subiect .Sunt clare,la obiect si nu stiu cum,dar m-au determinat sa o iau de la inceput.Le gasiti aici si aici .Sunt mai multe,bineinteles,dar mi-a fost lene sa le caut pe toate...
Asa ca,am pus deoparte blugii pana la genunchi,si sper ca pana plec la munte sa ma incapa si sa nu-mi mai ranjeasca idiot de pe raftul doi din dulap.Altii nu-mi cumpar.O sa plec in fusta:)

Lectii de inot

2011-07-22T22:25:00.001+03:00

Desi prima serie de doua saptamani s-a terminat cu febra si rosu in gat,dupa ce le repar pe fete,o luam de la inceput.Au facut inot la Lia Manoliu,cu baietii de aici.
Carcotasa cum sunt,m-am dus acolo fara sa astept mare lucru.M-am gandit ca e vara,e cald,putina balaceala nu strica nimanui,poate invata ceva,cine stie,oricum le va face bine.Inainte de a ajunge la Lia Manoliu,am facut putina cercetare de piata,am intrebat,m-am uitat,am comparat si am ajuns la ei.Am ramas impresionata de calmul si priceperea lor.In primele zile au avut un baietel de vreo 3 ani si un pic,care urla pur si simplu.Urla non stop si tremura.Refuza sa intre in apa.Tipa disperat dupa taica-sau.I se inodau lacrimile in barba aia cat un degetar.Am fost convinsa ca nu vor reusi sa-l faca sa bage un picior in apa.Gresit...Copilu' urlator inota alaltaieri - cu pluta,nu cu colac si o facea cu placere.Au avut o rabdare si un tact cum rar am vazut.Stiu ca asta e meseria lor,stiu ca parintii stau in tribune cu ochii geana pe copii si nu au cum sa-i dea cu gura de trambulina pe urlatori,dar intotdeauna se vede diferenta dintre ceva facut in sila si ceva facut in mod natural.Nu stiu cum,dar se vede.
Cat priveste odraslele mele,se pare ca Maria are un real talent,a progresat fantastic,are rezistenta,face tumba de la trambulina si se descurca excelent.Ileana ,ca de obicei,in apa ca si pe uscat,o vad cum se impiedica si se loveste de toata lumea,dispare subit in timp ce eu sunt in pragul comotiei si apare brusc in cu totul alta parte.Cum si in ce fel,habar nu am.
Acum isi iau fara sa cracneasca medicamentele,suporta pana si odioasele sosete cu otet,doar,doar s-or face bine mai repede sa se intoarca in apa.Ratustele lu' mama...

Maria e cu pluta:)

La coada la sarituri

Explicatii

Am citit ca prin inot se consuma 600 de calorii pe ora.Si am mai citit ca prin inot se elibereaza serotonina,adica hormonul fericirii.Asa ca,sa nu va fie cu mirare daca in cel mai scurt timp,ma apuc si eu de treaba asta:)

Amigdalele si febra-spargatoarele de petrecere

2011-07-22T15:32:00.000+03:00

In ultimele doua saptamani ne-am distrat la greu.Ca vara.Bazin in fiecare zi,cateva ore de parc,cat mai putin Disney-slava Domnului,urasc acest post si din toamna cred ca il scot din grila-plimbari cu rolele si bicicleta.
Dar,ca la orice petrecere,apare din senin cate unul fara chef,care nu stie sa se distreze si care nu vrea decat sa iti ruineze tie distractia (ii stiti,nu?!aia care nu beau,nu danseaza si stau cu ochii pe tine...) si care intr-un final reuseste sa te calce pe nervi,asa au venit si acriturile astea doua,care umbla in tandem:febra si amigdalele umflate...Asa ca,zilele astea stam in casa.Avem nervi si hachite,facem mofturi la mancare,vrem inghetata dar nu primim,ne uitam iar prea mult la televizor.Ne e prea cald,prea sete,prea somn.Luam antitermice din 4 in 4 ore si sper sa nu fie nevoie de antibiotic.Ne plictisim.
Jucam memo si bem ceai.Incercam sa dormim la pranz,dar nu reusim-adica ele.Ne impletim una alteia parul si spunem ghicitori.Jucam fazan si visam la vacanta.Ne uitam pe geam.
Of.

O poezie

2011-07-20T23:58:00.004+03:00

Ma surprind deseori avand un comportament tiranic si nedrept fata de copiii mei.Uit ca sunt niste copii.Vreau sa faca asa si asa si pe dincolo.In ultima vreme am reusit sa ma uit la ele si altfel.Sa las deoparte rutina care sterge bucuria si jocul si stralucirea unei zile.Sa nu mai fiu posesiva si uracioasa si cu regulile in buzunar toata ziua, buna ziua.Sa fiu in stare sa le gasesc sufletele lor minunate si sa fiu fericita.Sa nu incerc sa impun doar pentru ca sunt mama.Sa le gasesc esenta fiintei lor si sa dansez impreuna cu ele prin viata.Simt ca m-am schimbat mult in ultima vreme si ca incet-incet, sufletul meu se curata de tot balastul adunat in ultimii ani.Am timp,am liniste ,am echilibru si ele simt asta.Si pentru ca nimic nu e intamplator,aflandu-ma in starea asta,am descoperit o poezie superba,adevarata si pe care orice mama ar trebui sa o invete pe dinafara.Si imi e rusine ca nu o stiam.

Kahlil Gibran:Despre copii

Copiii voştri nu sunt copiii voştri.
Ei sunt fiii şi fiicele năzuinţei Vieţii spre ea însăşi.
Ei vin prin voi, dar nu de la voi.
Şi deşi ei sunt cu voi, ei nu vă aparţin.

Voi le puteţi da dragostea voastră, dar nu gândurile voastre,
Pentru că ei au propriile lor gânduri.
Puteţi oferi o casă pentru corpurile lor, dar nu pentru suflete,
Căci sufletele lor locuiesc în casa lui mâine, pe care voi n-o puteţi vizita, nici măcar în visele voastre.
Voi puteţi să vă străduiţi să fiţi ca ei, dar nu să îi faceţi pe ei aidoma vouă.
Pentru că viaţa nu merge înapoi, nici nu întârzie asupra lui ieri.

Voi sunteţi arcurile din care copiii voştri, ca săgeţi vii, sunt trimişi înainte.
Arcaşul vede ţinta pe calea infinitului şi El vă îndoaie cu puterea
Lui, ca săgeţile Lui să meargă iute şi departe
Fie ca îndoirea voastră în mâna Arcaşului să fie către bucurie;
Căci aşa cum El iubeşte săgeata care zboară, la fel iubeşte El şi arcul
stabil.

(Din "Profetul")

Voi puteţi să vă străduiţi să fiţi ca ei, dar nu să îi faceţi pe ei aidoma vouă.
Pentru că viaţa nu merge înapoi, nici nu întârzie asupra lui ieri.

Cartile din vacanta

2011-07-18T23:48:00.000+03:00

In ultimii ani,nu stiu cate carti am reusit sa citesc in vacanta.Putine,in orice caz.Placerea lecturii era distrusa in mod sistematic de dorintele exprese ale copiilor,care fiind mici aveau nevoie de atentia mea totala.Nu puteam sa stau tolanita pe un sezlong,cu mintile aiurea,in timp ce ele isi scoteau ochii sau isi dadeau una alteia nisip cu lopatica.Asta in cele mai fericite cazuri.Lectura in voie se desfasura acasa,si nu in concediu,de cele mai multe ori noaptea,stiind ca a doua zi cearcanele mele vor fi lungi si negre.Cand mi-am facut lunga lista cu motive pentru care vreau sa-mi dau demisia,chestia asta cu cititul a fost in primele zece puncte.Intotdeauna,dar absolut intotdeauna,cand luam banii, imi cumparam carti.Multe.Spunandu-mi in sinea mea,ca o sa vina si vremea cititului.Asa a si fost.In ultimul an, am citit aproape jumatate din tot ce am strans ca o furnica.
Pentru vacanta de anul asta mi-am pregatit doua carti:Cronica pasarii arc de Haruki Murakami si Barbatii care urasc femeile- de Stieg Larsson.
Doua carti total diferite.In vara asta,am citit asa cum imi place.Netulburata de nimeni.Fetele au crescut si isi vad de ale lor,fara sa ma solicite prea mult.Dan s-a balacit cu ele toata ziua,asa ca am avut timp din belsug.
Am inceput cu Murakami.Eram nerabdatoare sa-l citesc din nou.Pana acum am citit iubita mea,sputnik;la sud de granita,la vest de soare;padurea norvegiana si dans,dans,dans.Deci,obisnuita,as putea spune...Am inceput cartea in a doua zi de vacanta.A inceput ca o poveste obisnuita.Usor de citit,contemporana,alerta...La un moment dat ,nu se mai putea vorbi cu mine...Am reluat cateva pasaje ...Dupa ce am terminat-o,am citit din nou inceputul.Apoi cateva zile m-am uitat ca tampa in valuri, incercand sa pricep...Nu intelegeam ce s-a intamplat cu nucsoara si cu scortisoara,ce s-a intamplat cu kumiko si cu toru...
Ideea de baza am priceput-o,murakami stie cum sa te trimita din lumea reala in cea imaginara fara sa iti dai seama,dar totusi...mi-a trebuit ceva timp sa pun lucrurile cap la cap.Ba, intr-o zi m-am trezit pe la 12 noaptea si am dat un search pe google cu "recenzii cronica pasarii arc...",sperand sa ma lamureasca unii mai priceputi ca mine.Sigur ca am gasit opinii interesante,care,asa cum era de asteptat m-au pus si mai mult pe ganduri.
Nu sunt un fin intelectual,as fi dorit sa fiu mai cizelata si sa am deprinderea unei conversatii din care sa razbata fosnetul unor biblioteci intregi,sa stiu cel putin 3 limbi straine si sa am umor....Dar stiu ca intotdeauna am vibrat la gandul unei dupa amieze, cu o carte in brate...
Oricum,cartea m-a rasucit ca intr-un montagne russe,m-a facut sa gandesc cu adevarat si sa incerc sa descopar care este "fantana mea", de unde pot vedea lucrurile mai clar.Am fost cam zdruncinata citind toate pasajele alea crunte din timpul razboiului,scene sadice si sangeroase,care nu se potriveau deloc cu lenea de pe plaja...Si pasarea arc,parca o aud de atunci, pe la urechile mele zi de zi,cum imi intoarce arcul existentei...E atat de frumos spus si parca stiam de o vesnicie asta, dar nu puteam sa o asez in cuvinte....
Cealalta carte a fost ca un sprit de vara,rece si placut,cu mici intepaturi pe limba.Mi-a placut genul,le voi citi cu siguranta si pe celelalte doua din trilogie.Oricum nu am mai citit carti politiste atat de bune de pe vremea Rodicai Ojog Brasoveanu si a lui George Arion,preferatii mei in materie,geniali amandoi.

Thassos-vestita Marble Beach si Makryammos Beach (VI)

2011-07-17T22:59:00.002+03:00

In ultima zi a vacantei,ne-am trezit cu noaptea-n cap.Si cand spun cu noaptea-n cap,asta este o piatra de incercare pentru familia noastra.Noua ne trebuie mult somn si oricine ne intrerupe de la aceasta sfanta activitate,are de suferit.De data asta,au fost proprii nostri copii,care nu avut somn si s-au gandit sa-si spuna bancuri-evident proaste,incepand cu ora 4 dimineata.Oricat ne-am rugat de ele sa inceteze,oricate perne ne-am pus in cap,pur si simplu nu au incetat.Asa ca,intr-un acces de nervi,le-am imbarcat la 6 fara un sfert in masina si am plecat fara nici un tel anume,implorand soarta sa nu ne ruinam ultima zi de vacanta.Am ajuns in Limenas,in port,dupa aproximativ 40 de minute,de unde ne-am luat cornuri calde,iaurt si eu un amarat de espresso vomitiv.
M-am uitat lung la pescarusi si la vapoare,incercand sa dau un sens acelei zile.

Dupa ce mi-am revenit cat de cat,ne-am hotarat sa ajungem la Marble Beach,o plaja celebra,despre care vuieste internetul.Plaja de marmura,spectaculoasa si supercalifraglistica,ireal de alba si fantastica,veniti lume sa vedeti!!!!!Am plecat din Limenas catre Makryammos Beach-se ajunge foarte repede,sunt si indicatoare peste tot,si inainte sa coboram catre Makryammos,se face un drum in dreapta,neasfaltat si prafuit.Pe acolo se ajunge la minunata plaja.Dupa aproximativ 30 de minute de mers prin hartoape,timp in care am vrut de nu stiu cate ori sa ne intoarcem,am dat si de plaja cu pricina.Era 8 dimineata si bineinteles ca era lume pe plaja.Expresia "la soare te poti uita,dar la dansa ba",se potriveste de minune.Te dor ochii pur si simplu.Nu poti sa stai fara sa te doara capul.Nu stiu daca e fantastica si nemaiintalnita...As zice mai degraba ca e neobisnuita,dar nimic din ce am vazut nu m-a convins sa raman.In primul rand e mica si am vazut cu ochii mintii cum o sa arate pe la 11 asa,cand s-o trezi tot omul...In al doilea rand,albeata aia imi dadea dureri de cap.In al treilea rand,pe deasupra,la mica distanta,treceau camioane incarcate cu marmura probabil,care faceau un zgomot infernal si mult praf.Asa ca,dupa ce ne-am bestializat cu niste poze,ne-am carat rapid.Pe drum,hoarde de masini.De romania.Toti distrusi cand ne vedeau ca ne intoarcem.Ne faceau cu farurile si ne intrebau daca s-a inchis plaja.Nu,nu s-a inchis,duceti-va linistiti!!!!

Camioane,rad in soare...

Tafnosenia planetei...

Imi revin spectaculos:

Pe Dan il dor ochii....de la plaja,evident...

Stralucitoarea apa:

Am lasat in urma prea frumoasa plaja si ne-am indreptat catre Makryammos.Scump,doamna scump!!!6 euro ca sa intri cu masina+ 7 euro sezlongurile.Si nu,nu merita.Plaja cu ifose,frumoasa ce-i drept,pentru Maria a fost raiul pe pamant pentru ca erau niste trambuline in mare,de unde sareai si incercai senzatii tari.A stat acolo ore intregi,nu am reusit sa o scot de acolo nici momita cu suc,nici cu dulciuri.A venit la un moment dat rupta de foame,dupa care a luat-o de la inceput.Plaja este destul de mare,nisipoasa,intrarea in mare este foarte lina,apa este mica pe o suprafata destul de mare.Apa in schimb nu era prea curata,la mal erau alge,dar mai incolo era limpede.Am avut ceva probleme cu mancarea,exista un restaurant si o taverna,ambele exagerat de scumpe,asa ca ne-am multumit cu mancarea de la piscina,hot-dog si sendvisuri calde.Nu m-as mai intoarce acolo,mi-a parut rau ca am fost acolo in ultima noastra zi.

toboganul minune si maria on top

trambulina,cu maria on top:

aici maria si dan:

Thassos-Theologos-ziua si noaptea (V)

2011-07-17T21:53:00.002+03:00

Theologos,un sat vechi,la 10 km de Potos,inspre munte,cu case mici si alei inguste si pietruite.Fosta capitala a insulei,isi pastreaza traditia in fiecare piatra din asfalt.Am fost aici intr-o dimineata in care soarele pur si simplu ucidea si facea ca pietrele sa fie si mai albe, iar aerul de nerespirat.Un sat traditional,cu case foarte vechi,multe lasate in paragina,pustiu la ora la care ne-am dus noi.Am revenit intr-o seara racoroasa,manati de dorinta de a savura o friptura de miel si un vin rosu.Am nimerit la o taverna cu multe pisici-cosmarul vietii mele,dar mancarea a fost pe masura faimei.Taverna Yatrou,la Kostas Yatrou,care te face sa te simti cel mai de vaza client care i-a trecut vreodata pragul.Aici am mancat miel rumenit facut la rotisor,stropit cu un vin rosu demential.Muzica greceasca in surdina,mancare din belsug,vin.Daca nu erau pisicile alea nesuferite,care s-au foit pe la picioarele mele non stop,cersind mancare,ar fi fost o seara de nota 10.

Cafeneaua din Theologos

Thassos-Limenaria si fabuloasa supa de peste de la taverna Limani (IV)

2011-07-17T21:04:00.005+03:00

Limenaria este al doilea oras din Thassos,dar cu siguranta mai frumos decat primul-Limenas.Are un mic port,stradute mici,multe taverne pe malul marii. Cu mult,mult mai frumos decat Potos,care este aglomerat,mic si inghesuit.Mi-a placut sa ma plimb seara printre stradutele animate si frumos colorate.Am fost client fidel la taverna Limani,unde,intr- seara ne-a indrumat un domn frumos si elegant,spunandu-ne cu mana pe inima:duceti-va sa mancati supa de peste la Limani,e fabuloasa!!!!Mie mi-a placut domnul si i-am urmat sfatul.
La Limani,ultima taverna pe dreapta,vis-a vis de mare si de Palataki-micul palat din port,construit pe o stanca,care a fost construit in 1903 de nemtii de la Spiedel,care vreme de multi ani,au exploatat minele din Thassos.
La Limani,taverna tavernelor.Cea mai buna salata greceasca mancata vreodata.Supa de peste care da dependenta.Pozele de familie din local.Fratii Limani care detin taverna.Fratii Limani-personaje din poveste.Daca as fi fost singura pe lume,as fi fost chelnerita la taverna Limani.As fi fost zbarcita de soare,as fi baut ouzo si as fi fost cea mai tacuta femeie din lume.Sunt locuri in lumea asta care ti-au apartinut odata sau care te trag inapoi ca o sirena incapatinata.Sunt locuri pe lumea asta unde stii,intr-un mod inexplicabil ca ai mai fost intr-o alta viata.Pentru mine Limani e unul dintre ele.Uneori,cand inchid ochii,ma vad o grecoaica batrana,cu degetele patate de tutun,band ouzo si mancand supa de peste la Limani.Fratii,acum la varsta a doua,cred ca au o poveste interesanta de viata.Am descoperit asta in privirile lor usor amuzate si ironice si in portretele lor din tinerete atarnate pe peretii din locanta.Nu cred ca pozele facute cu aparatul meu de copil japonez,o sa surprinda cu adevarat farmecul locului.

Incep cu pozele din Limenaria:

La taverna Limani:

Plajele din Thassos-Livadi Beach sau plaja de langa Manastirea Arhanghelului Mihai (III)

2011-07-17T19:40:00.002+03:00

O plaja care m-a facut fericita.O plaja care seamana cu un copil aventuros,un copil cu ochi albastri,care te trage de mana sa-ti arate secretele din camera lui.Gasesti acolo o grota misterioasa,maslini cu trunchiuri cum n-am mai vazut pana acum,gasesti capre.Este liniste,putina lume,este o plaja superba.
Mancare doar la rulota grecului,sendvisuri calde pentru 3 euro,foarte bune,frappe si cam atat.Si ce ne-ar fi trebuit mai mult...

Plaja vazuta de sus:

Manastirea:

Imagine de ansamblu:

Eu,mai fericita ca niciodata,cu versurile lui Nichita in urechi:"du-ma fericire in sus si izbeste-mi tampla de stele"

Nu as mai fi plecat de acolo.O lumina atat de blanda ,care iti dadea o stare de liniste si pace.Cand o sa-mi fie greu in viata,o sa-mi intorc mereu gandurile catre locul ala binecuvantat.As vrea intr-o zi sa ma pot intoarce acolo...Daca nu ar fi permanenta stare de curiozitate si neliniste si dorinta de a vedea locuri noi,probabil ca asta ar fi un loc unde as reveni an de an...

Plajele din Thassos-Trypiti Beach (II)

2011-07-17T19:12:00.003+03:00

Trypiti Beach este situata in partea de sud vest a insulei,la 35 de km de capitala si langa Limenaria.Este o plaja foarte mare,jumatate din ea este chiar in fata hotelului Blue Dream Resort.Apa este destul de adanca la mal in partea dinspre hotel,in rest este acceptabila pentru copii.Motivul pentru care am revenit pe aceasta plaja in ultimele zile,a fost piscina.Eu sunt total impotriva piscinelor atunci cand mergi la mare,mai ales in Grecia,dar fetele au insistat si pentru ca nu au abuzat de ea,am fost de acord sa revenim.Un alt motiv -mai important pentru mine si Dan-au fost terasele,in numar de doua.Prima terasa,La Meltemi-numita bineinteles la melteni (da ,stiu ca am mai spus asta) are mese si scaune extrem de confortabile,cu o priveliste de exceptie asupra marii si cu o servire ireprosabila.Mancarea este gustoasa,dar nimic notabil.

A doua terasa se numeste Pyrofani si este un pic mai retrasa.Este cea despre care povesteam ca are o "recomandare celebra",facuta de prietenul lui Jamie Oliver.

Aici,in ciuda servirii lente si enervante-era o fetiscana cu un mers agale,pentru care timpul nu exista-am mancat cel mai bine.Dumnezeieste.Am mancat calamar umplut cu branza,rosii,usturoi si patrunjel.Nu exista ceva mai potrivit pentru un pranz luat pe malul marii.Si o caracatita la gratar,stropita cu ulei de masline si nelipsita salata greceasca.Fetele au preferat un pic de vita la cuptor si au fost multumite.

Calamarul umplut:

Caracatita la gratar:

Terasa arata senzational in lumina soarelui,are si un loc de joaca pentru copii,cu leagane si nisip,este un loc unde trebuie sa ajungi neaparat.

Acolo la Trypiti mai este si un golf fermecator,care se vede de pe terasa Pyrofani.

Si plaja de la Trypiti

In ultima zi am descoperit un hotel,chiar langa terasa Pyrofani,hotelul Rodos.Frumos,cu camere spatioase,balcoane spre mare,piscina si un restaurant care parea promitator.In ultima seara nu stiam unde sa mergem,la terasa de la Rodos sau la Pyrofani.A castigat cea din urma.Hotelul Rodos are un manager care stie sa-si vanda marfa.Este o tipa,o veritabila grecoaica,cu care am stat la taclale in biroul ei racoros si care ni s-a lipit de suflet.Ne-a vorbit de barbatul ei,cu care era maritata de 17 ani si cu care a avut probleme pe care si le-a rezolvat la Roma,ne-a vorbit despre mancare,despre vreme,despre sentimente.M-a facut sa plang pe dupa ochelari si am promis ca o sa vin in hotelul ei.Hotelul Rodos.

Pur si simplu nervi

2011-07-15T00:36:00.000+03:00

Am dat bir cu fugitii in ultima vreme.Sunt rapusa de caldura ,sunt obosita si fara chef,ma enerveaza ca nu am curaj sa emigrez in Australia,sa am o casa pe plaja si sa mi se rupa de orice.In general mi se rupe de multe lucruri,dar as vrea sa o termin odata pentru totdeauna cu Bucurestii astia spurcati...
Am o gramada de "to do list" si nu sunt in stare sa rezolv nimic.Ies la inot cu fetele,un pic in parc si apoi ma bag in asternuturi racoroase si citesc pana ma ustura ochii.Azi am avut chef de sangria si am dat gata o sticla.Am nervi nejustificati,mi-e dor de mare si de nisip.Sevraj.Vecinul de langa mine isi renoveaza apartamentul.L-am injurat de mama si de tata si m-am rugat sa i se umfle parchetul lui lucios de bambus.Saracu'...Pare baiat bun,dar nu respecta orele de somn.Si nu stie ce inseamna sa ma trezesti din somn.Au aflat bietii muncitori,azi,cand am iesit ca o furtuna din casa.
As fi vrut sa povestesc atatea despre Grecia,am pregatit poze si nu-mi iese nimic.Mi-am verificat doar mailurile si atat.Am mancat tone de inghetata si nu am deschis aragazul.Nu l-am deschis pentru ca sunt lenesa.Sunt lenesa si mai am si un porumbel care a facut pui in gura de aerisire de la hota.Asa ca nu pot folosi hota pana ce nu isi ia ala zborul.La nervii pe care-i am sa zica mersi ca nu-i rup gatul...
Apoi am mai vorbit cu una care are o pensiune prin zona bran si i-am trimis si mail sa-i cer o oferta.Credeti ca a trimis ceva?Nu,nu a trimis nimic...
Si peste toate astea,NU EXISTA APA CALDA!!!La 150 de grade,eu nu am apa calda...
A! Am primit azi lista pentru mos craciun!!!!Maria vrea saltea cu apa,telescop si microscop,la Ileana lucrurile sunt copy paste.
Acestea fiind zise,imi mai pun un ultim strop de sangria si visez la beach house-down under...

Plajele din Thassos-personajele mele imaginare sau cum nu exista plaja perfecta (I)

2011-07-07T22:55:00.005+03:00

Am clipit albastru doua saptamani.A venit vremea sa ies din starea de gratie si sa ma intorc la eternul cotidian.Nu inainte de a trece in revista cateva din plajele frumoase ale Thassos-ului.
Maria a avut o obsesie pentru cateva zile si anume sa faca un clasament.De aici s-au iscat discutii si ne-am dat seama ca pentru fiecare, "plaja premianta" inseamna altceva.Fiecare din noi cauta ceva anume,diferit fata de celalalt,asa ca nu am ajuns la nici o concluzie.Eu caut priveliste si o anumita stare pe care mi-o poate oferi acel loc.Pentru D e important ca mancarea sa fie buna si ieftina:).Pentru fete,nimic mai simplu:nisip fin si apa calda.Daca prin preajma mai e si o piscina,aia e plaja perfecta pentru ele.Am sa va descriu cateva din plajele pe care le-am vazut,in felul meu.Nu exista un clasament anume,ci mai degraba o ordine cronologica,fara importanta.

Plaja Royal Paradise

Este inainte de Psili Ammos,cum pleci din Potos,in directia Kinira,chiar in fata hotelului Royal Paradise.
Mie-mi seamana cu o actrita de cinema,frumos imbracata,cu haine scumpe de firma si cu corp impecabil.Un pic cam costisitoare,costa 10 euro doua sezlonguri si o umbrela,pentru care primesti bonus doua bauturi la alegere.In banii astia intra si accesul la piscina,dar baiatul care avea grija ca totul sa fie in regula,era super enervant si le fluiera pe fete non stop.E adevarat ca fetele faceau "bomba",asa ca au renuntat si s-au balacit cat au putut ele de silentios.
Plaja are cateva pietricele,la fel si intrarea in apa,este doar o fasie subtire de nisip,ca o poteca alba,pe unde se poate intra fara probleme.Nimic care sa te deranjeze totusi.
Mancarea este senzationala,dar la fel de senzational de scumpa.Actrita,v-am spus eu...
O plaja bine intretinuta,comerciala pentru gustul meu.Nu mi-am dorit sa revin,a fost doar un "one night stand".

Plaja Pefkari

Preferata mea.Mi-a semanat cu o femeie plina de mistere,care nu se dezvaluie oricui si oricum ,singuratica,superba,secretoasa.De fapt tot ce inseamna Pefkari mi-a placut.La doar 5 minute de Limenaria,cateva hoteluri mici,pozitionate chiar pe malul marii,cum este si hotelul Akti.Mic si nevoias,cu camere in bataia soarelui si a marii,genul de hotel unde-ti pierzi virginitatea sau unde te refugiezi cu iubitul in mod clandestin.Nu e nevoie sa mergi sa vezi vestigii arheologice sau statiuni.Doar sa stai intins la soare,sa gusti din apa sarata si sa maninci la una din tavernele de pe malul marii.Este superb acolo.

Din pacate,fetele nu s-au simtit bine acolo,plaja este cu pietre,la fel si intrarea in apa.Mancarea este foarte buna si nu foarte scumpa.

Plaja Paradise Beach

Cea mai renumita,cea mai minunata,cea mai faimoasa.Nisip fin ca faina,marea cristalina,perfectiunea intruchipata.Ca o regina a reginelor, care da ordine supusilor.Lumea vine si ingenuncheaza in fata ei.

Mi-a placut cel mai putin.Evident era full.Sezlongurile sunt la mica distanta,la nesimtit de mica distanta,asa ca nu ai strop de intimitate.Si evident gasti de romani care incingeau miute si se strigau cu apelativul "nasule".Nasule,adu berea!Erau 4-5 familii,cu cate trei umbrele de fiecare familie,pe care le infigeau vartos chiar in fata ta,tu platitor de sezlong.Daca vezi cele mai fardate femei,cu unghii lungi si pictate,care-si smulg parul de pe si dintre picioare cu penseta,nu gresesti,sunt romance...Da,mergi la sigur.Imi pare rau,dar asa e.Apoi flegmeaza gros in nisipul fin si dupa aia adorm in bataia soarelui, cu balute la gura,pana se inrosesc.

Drept urmare,las aceasta minunata plaja pentru cine agreaza genul.Mancarea este foarte proasta si foarte scumpa,la evident,singura taverna de acolo.

Mai jos pun cateva poze,cu mentiunea ca unele sunt facute dis de dimineata,inainte de marea aglomeratie.

Plaja Pachis

Pachis este prietenul aventuros,cu care pleci noaptea de acasa la cea mai tare petrecere.

Este o plaja frumoasa,un pic cam aglomerata,dar fara ghiorlanisme.O plaja dinamica,vesela,umbroasa.Exista acolo o terasa ,strajuita de maslini,foarte,foarte frumoasa.Din pacate nu ne-am oprit sa o incercam,am vrut sa vizitam si partea cealalta de insula,asa ca am ajuns in Limenas,in port.Acolo am mancat la terasa Mouses si nu ne-a parut deloc rau!Foarte buna mancarea,la un pret bun de tot.Painea este senzationala,servirea ireprosabila.

Ileana,dansand in apa,la Pachis Beach:

Maria:

Plaja Trypiti

La nord de Limenaria,langa un complex care se numeste Blue Dream Palace,se intinde aceasta plaja.Este larga,frumoasa,cu apa cristalina.Este ca o mama intelegatoare si generoasa,care te iubeste si te ocroteste si iti pune pe masa toate bunatatile.Si nisip si apa si piscina si mancare buna si ieftina.Nu prea avea farmec,dar acum ce mama trecuta de prima tinerete mai e asa?

Aici sunt doua terase,Meltemi,careia in mod normal si firesc ii spuneam "la melteni" si Pyrofani unde am mancat bestial.Exista acolo in fata terasei,la Pyrofani,o carte postala uriasa,spanzurata de un copac care ii este adresata lui Jamie Oliver de catre un bun prieten,in care lauda priceperea bucatarului.Noi am vazut-o dupa ce am mancat acolo si mancarea este intr-adevar de exceptie.Am sa revin cu poze si detalii despre terasa asta.

D mi-a spus ca sub apa,la catva metri de tarm,este ceva spectaculos,ca o mica asezare,de unde tasnesc pesti mari si colorati.Mie mi-a fost frica sa merg si sa ma uit,asa ca doar mi-am imaginat.

Am multe poze cu Trypiti,a fost o plaja pe care am frecventat-o de multe ori,o sa revin asupra ei.Acum inchid,este mult prea tarziu pentru mine,m-am obisnuit sa ma culc foarte devreme si in seara asta am depasit cu mult ora de culcare.In afara de asta,cat timp am scris postul asta,am baut cateva paharele de ouzo si nu mai nimeresc tastele...Pe maine....

Thassos-Potos-primele zile

2011-06-30T22:47:00.002+03:00

Suntem deja de câteva zile aici in Potos.Tot încerc sa postez ceva de când am ajuns,dar nu mă descurc deloc cu jucaria cea noua a lui Dan,habar nu am sa încarc poze,mi-e greu sa scriu,nu am timp sa imi dau seama ce si cum si uite asa au trecut opt zile de vacanta.
Suntem cazati in Potos,o stațiune mica si cam aglomerata pentru gustul meu.Plaja este plină ochi ziua,am sters-o de pe lista noastră încă din prima clipa.Cum seara toate pisicile sunt negre,si Potos-ul arată binisor.Nu intr-atat încât sa ne mai dorim sa-l vizitam si alta data.
Au farmec tavernele insiruite pe malul marii,cu lumanarele pe mese si cu mâncare buna,in rest nimic deosebit.Mâncarea este destul de scumpa,un pranz cu patru portii,din care doua de peste,doua beri Mythos si doua sucuri,bate la 50 de euro lejer si asta fără ceva deosebit in menu.
Dar,chiar din prima zi am găsit un loc frumos de plaja.L-am găsit din intamplare,noi cautand plaja Psili Ammos,recomandata de chelnerul de la taverna Irene.Locul este in fata hotelului Royal Paradise,hotel deschis in vara asta,nou nout.Plaja goala,amenajata si curata si cel mai important fără muzica.In apa pietre multe,ca de altfel peste tot aici in Thassos.Pentru 10 euro,am primit doua sezlonguri,un scaunel si doua bauturi la alegere.La pranz,un chelner aduce pe o tava uriasa,felii inghetate de pepene roșu si galben si "frigarui" de struguri.

Asta am scris in goana in primele zile,când am vrut sa pun si poze,dar am renuntat pentru ca nu știu cum sa fac.
Între timp am vazut cam toată insula,este foarte frumoasa,sunt cateva locuri minunate,dar nu cred ca ne vom întoarce prea curand.
Cazarea nu este prea grozava,m-a fraierit grecul asta ca pe o incepatoare.M-am enervat cumplit,i-am făcut un ușor scandal,dar nimic nu e de facut.Mi-a promis curte,dar nu am decât o alee betonata unde, in mod miraculos,Ileana încă nu si-a spart încă dintii pe care ii mai are.Astfel,plecam la 9 dimineata din pensiune si ne intoarcem la 9 seara,facem dus si ne culcam.Referitor la cazare,voi scrie mai amanuntit de acasa,pentru ca mi-am propus sa mă gândesc la lucrurile frumoase pe care le vad si le trăiesc.
In rest,nu mă pot concentra absolut deloc,sunt ametita de mare si soare,de mancare buna si de palavrageala cu fetele.
Revin cât de repede,greu de crezut ca voi reuși sa pun poze pana nu ajung acasa.
Postarea asta îmi suna ca o vedere trimisa acasa din tabara,sunt complet lipsită de inspiratie.

Nu pot sa dorm

2011-06-22T00:18:00.001+03:00

O lectie.

2011-06-22T00:11:00.000+03:00

Consider ca una dintre cele mai importante calitati pe care poate sa le aibe un om,este blandetea.Daca ar fi acum sa fiu la inceput de drum si sa am permisiunea ursitoarelor,asta as alege.Ca o paranteza,pentru ca ieri m-am uitat prea mult la tv si innebunisera toti cu botezul lui maruta,nu inteleg in ruptul capului treaba asta cu ursitoarele de la botez.Mi se pare asa o scalambaiala gratuita si chicioasa si fara sens.De parca, daca angajeaza parintii trei fete care-si agita baghetele prin aer,gata,treaba e rezolvata...Ma rog,mondenitati pe care nu le pricep.Dar,in mod clar,ursitoarea responsabila cu blandetea a lipsit de la botezul meu.
Am citit in cartea lui petru cretia-luminile si umbrele sufletului,cateva pasaje:

"....blandetea tine de puterea noastra de iubire (in sensul de agape sau caritas) si este una din manifestarile ei,cum spune deslusit Sfantul Pavel.Am putea crede ca este o insusire innascuta si desigur sunt oameni inzestrati de fire cu mai multa blandete decat altii.Dar blandetea se poate si cultiva,exista inspre ea cai pe care,daca vrei,le poti strabate sau poti fi ajutat sa le strabati.Trebuie insa din capul locului sa ne ferim de o gresita intelegere:blandetea nu are nimic de-a face cu slabiciunea,cu lipsa de fermitate,cu toleranta vinovata sau cu nepasarea..."

Asta as fi vrut sa fiu.Buna si blanda.Nu artagoasa si rea.Uneori fac eforturi sa nu iasa la suprafata prea des,toate aceste defecte.Azi am fost peste masura de nervoasa si intoleranta fata de greselile copiilor.M-am trezit prea brusc si prea devreme,cu Maria cocotata pe sifonierul din dormitorul nostru,pe ultimul raft-avem cinci-dezechilibrandu-se si cazand peste mine-eu evident dormind.In cadere rafturile s-au pravalit cu tot cu hainele calcate ieri.
La pranz,cand am vrut sa scot ceva din cuptor,manusile alea groase erau imbibate cu apa si nu puteau fi folosite.Nu,nu erau imbibate,curgea apa din ele....
Spre seara,dupa ce stransesem tot,spalasem pe jos,stateam intinsa in pat cu o carte in mana,aproape de somn, aud o trosnitura puternica si tipete.Alerg intr-un suflet si vad toata bucataria plina de cioburi si zahar.Toata rabdarea mea de peste zi si-a luat zborul pe fereastra.Am tipat,am trantit,am proferat amenintari,am smuls ciufuri,am pedepsit...Dupa ce am strans-m-am dus din nou in dormitor.Pe sub usa mi-a fost strecurata aceasta hartie:

Si stau si ma intreb,exista atata inocenta, atat de pura,e un semn ca sufletele lor sunt neatinse de cuvintele mele dure si nemiloase?Sau incet,incet isi dau seama de arta diplomatiei?Nu stiu ce sa fac si cum sa reactionez...Nu este important borcanul de zahar bineinteles,cu toate ca era un borcan frumos,cu un capac si mai frumos,importante sunt reactiile noastre,pentru ca de obicei din situatii din astea "compuse" si succesive se nasc discutiile eterne ale realitatii noastre de zi cu zi.Certurile.O sa inchei tot cu un pasaj din petru cretia:

"din pacate,cazurile cele mai frecvente de relatii intre oameni,fie din sfera privata,fie din cea publica,se desfasoara sub semnul irascibilitatii si violentei.Nu ma refer la conflicte grave si nimicitoare,la extreme brutalitati....Ma refer la violenta marunta si cronica,la cate vorbe grele si muscatoare schimbam intre noi,insulte,injurii,calomnii,imprecatii,blesteme.Pentru pricini marunte,si care in cele mai multe cazuri revin in fiecare zi,umpland cu zgomotul lor zadarnic si strident anii si vietile noastre.Dumnezeule mare,cat de mult si cat de prosteste ne putem certa si tot certa,si pentru ce?Iar unii dintre noi chiar ne iubim,si tot ne certam pentru te miri ce,sau pentru nazariri sau din simpla obtuza incapatanare.Dar nu vreau sa merg mai departe cu astfel de ganduri:sunt la indemana oricui.Si,fireste,degeaba."

Confirmarea

2011-06-20T15:35:00.000+03:00

Acum o saptamana am participat la acest ritual-confirmarea finutei mele,Thalia.
In ultimele secole,aceste ritualuri,desprinse din diferite religii -au avut rol de rituri de trecere in alta etapa a fiintei umane.Exista la catolici-prima comuniune,la evanghelici-protestanti-confirmarea,in religia iudaica bar-mitsvah.La noi cred ca majoratul ar fi echivalentul acestor traditii,desigur ca ritual modern.
Este o intrare simbolica a adolescentilor in lumea adultilor.
Am participat la slujba de la biserica de dinaintea confirmarii.Nu am inteles mare lucru,slujba fiind desigur in limba germana,mi-a mai tradus prietena mea,dar dincolo de acest lost in translation,am avut o stare emotionala foarte puternica.M-am gandit la mine,la familia mea,la prietena mea care-si vede fata pasind in alta etapa a vietii.In urma cu paisprezece ani eu o botezam pe aceasta adolescenta care se pregateste acum de inceputul povestii ei.In urma cu paisprezece ani habar nu aveam ce inseamna sa ai copii.Cum e sa fii mama,ce inseamna o casnicie.Si peste toate astea,triumfator,timpul.O amintire si o promisiune.Prieten si dusman.Ieri si azi.Dulce si amar.Cel mai de pret lucru pe care-l am.Timpul.Timpul meu si al celor dragi mie.

In banca in care stateam in biserica,erau niste pietre mici si ovale si niste creioane.Nu am stiut pentru ce sunt puse acolo,dar am aflat la sfarsitul slujbei cand preoteasa ne-a rugat sa scriem fiecare pe piatra lui,care este greutatea care ne apasa sufletul,urmand ca aceste pietre sa fie puse in apa.Apa sfintita care sa spele toata greutatea care ne apasa sufletele,la fel cum spala pietrele scrise.

A doua zi a fost slujba propriu-zisa.Ma temeam ca o sa vars lacrimi siroaie,impresionabila si labila-psihic cum sunt-motiv pentru care nici nu m-am dat cu rimel,dar nu s-a intamplat asta.Spre deosebire de slujba anterioara,care a fost tinuta intr-o atmosfera solemna si care te facea sa te intorci catre gandurile tale,de data asta am avut surpriza sa vad ca exista o formatie langa altar (!).Asta m-a derutat teribil.Nu pot sa cant wind of change-cu versuri religioase si sa fiu emotionata.Iertare, dar nu pot.

Inteleg ca este o noua metoda a bisericii,prin care tinerii sunt atrasi catre biserica si ca aceasta metoda chiar functioneaza.

Dupa confirmare,am sarbatorit pana spre seara,ne-am bucurat ca suntem impreuna si ca toti anii astia ne-au apropiat si mai mult.Sala a fost impodobita la ideea prietenei mele,cu lamai si crengute verzi.

Bufetul de prajituri a fost pur si simplu o nebunie,cu tarte fine si delicioase,cu un tiramisu senzational,un adevarat festin.Cu o seara inainte imi faceam strategia despre cum o sa gust din tot ce e pe masa...Am renuntat la fripturile suculente (nu de tot....) si m-am focusat pe minunatiile dulci.

Totul a iesit foarte frumos si sunt fericita ca am facut parte din aceasta sarbatoare.Pentru ca nu am reusit sa-i scriu finutei mele o scrisoare cu urari,ii fac aceasta dedicatie si ii spun ca :

Nimeni n-o sa iti explice ce e Dragostea
Asta singur intr-o zi de vara-o vei afla
Si atunci sa nu uiti de inima ta

Binele si Rau-n jurul tau se vor juca
Lumea asta moarta va-ncerca sa-ti fure dragostea
Niciodata sa nu uiti de inima ta